„Străinii care vor să trăiască în Gelsenkirchen (landul Renania de Nord-Westfalia), trebuie să primească sprijinul necesar pentru a se putea integra.” Asta a declarat, potrivit Westfälische Nachrichten, Uwe Gerwin, șeful Oficiului pentru Imigrare și Integrare.
Aproximativ 6.400 de bulgari și români trăiesc în acest oraș. Un procentaj destul de redus față de numărul total al populației de 260 000, dar suficient să le dea bătăi de cap autorităților.
Din 2014, cetățenii din România și Bulgaria beneficiază de dreptul la liberă circulaţie în UE. Unele orașe din Germania au fost luate cu asalt de numeroși oameni din cele două țări care au migrat în speranța unui trai mai bun.
„Vorbim aici de o migrație a sărăciei”, a declarat Uwe Gerwin.
Motivul este simplu. În cartierele cu clădirile cele mai distruse trăiesc, în mare parte, români și bulgari. Când vine vorba de locuințe, acestea sunt la capătul lanțului valoric. Pe strada Robergstraße , autoritățile au declarat două blocuri ca fiind nelocuibile. La intrarea într-unul dintre ele, un munte de gunoi.
Mulți dintre românii și bulgarii care au ales să se stabilească la Gelsenkirchen nu vorbesc nicio boabă de germană. Au șanse destul de slabe să își găsească un loc de muncă, mai ales că rata șomajului în oraș este de 15%. Există însă și cei care fraudează sistemul de acordare a ajutoarelor sociale și trăiesc din veniturile pe care astfel le obțin.
Nu toți însă se ocupă de înșelăciuni. Cazurile nefericite în care proprietarii profită de situația precară a imigranților ajung tot mai des în atenția presei germane. Aceștia cumpără clădirile scoase la licitație la prețuri extrem de reduse, apoi dau în chirie locuințele la prețuri exorbitante. Din banii obținuți, investitorii cumpără alte clădiri aflate în stadiu avansat de degradare și repetă întregul proces.
Orașul efectuează acum controale regulate pentru a combate acest fenomen. Angajați de la Primărie, poliție, Zoll, Finanțe și pompieri formează împreună o echipă cu care se deplasează la fața locului. Aceștia verifică dacă toți locatarii din clădirile cu pricina sunt înregistrați, dacă toți copiii declarați locuiesc într-adevăr acolo, câți dintre chiriași sunt angajați, cui aparțin mașinile parcate în fața clădirii și așa mai departe.
Primăria a identificat până acum 180 de blocuri cu probleme. Dintre acestea, pe 37 dintre ele le-a închis deja. Deviza autorităților e „Intervenție și integrare”, în această ordine.
http://ziarulromanesc.de/actualitate/13-000-de-tigani-romani-traiesc-la-duisburg-primarul-vrea-sa-i-scoata-afara-din-oras/