În Germania, sistemul de asistență socială trece printr-o perioadă de încercări intense. Autoritățile raportează o creștere alarmantă a fraudelor legate de Bürgergeld, venitul minim garantat pentru cetățenii aflați în dificultate. Fenomenul, care implică rețele organizate și metode tot mai sofisticate, a fost descris recent de ministrul federal al Muncii, Bärbel Bas, drept un „sistem mafiot” care subminează nu doar încrederea în sistemul de sprijin social, ci și stabilitatea financiară a administrațiilor locale.
Jobcenter-ele din Germania trag semnale de alarmă cu privire la proliferarea unor metode infracționale bine organizate, care vizează obținerea nejustificată de beneficii sociale. În spatele acestor escrocherii se află rețele care operează în special în Berlin, Duisburg și Gelsenkirchen, dar și în alte zone cu populație migratoare semnificativă.
Cum funcționează frauda cu Bürgergeld: contracte false și documente contrafăcute
Potrivit unui purtător de cuvânt al Jobcenter-ului din Berlin, infractorii provin adesea din Europa de Sud și de Est, în special din România și Bulgaria, și se folosesc de cetățeni migranți din aceste țări pentru a obține acces la beneficiile sociale germane.
CITIȚI ȘI ► ”Cine nu muncește, nu rămâne” – Germania vrea să oprească ”migrația sărăciei” din România și Bulgaria
Metoda implică întocmirea unor contracte de muncă fictive, declarații false către autoritățile fiscale și înregistrări false la asigurările sociale, toate însoțite de documente traduse profesional și prezentate în fața funcționarilor. Uneori, persoanele implicate sunt însoțite de interpreți angajați chiar de rețelele infracționale, pentru a crea impresia de legalitate și pentru a ocoli eventualele suspiciuni.
În Duisburg, s-a identificat o schemă prin care anumite firme angajează lucrători est-europeni pe minijoburi, declarându-i doar pentru câteva ore de muncă, în timp ce aceștia lucrează mult mai mult sau sunt exploatați ca muncitori la negru. Cum veniturile legale nu le asigură supraviețuirea, ei solicită Bürgergeld pentru completarea venitului, dar banii ajung, în realitate, în buzunarele rețelelor organizate.
Cine sunt victimele și cum se amplifică fenomenul
Reprezentanții din Gelsenkirchen afirmă că familiile numeroase sunt vizate în mod special, deoarece pot genera plăți mai mari din partea statului. Mai mult, în unele cazuri, angajatorul fictiv este și proprietarul imobilului în care locuiesc „chiriașii”, cerând chiria umflată de la stat pentru locuințe insalubre sau suprapopulate, denumite în jargonul local „Schrottimmobilien” – imobile-deșeu.
„Observăm tot mai des contracte incomplete, lipsa dovezilor de plată și relații de muncă care nu pot fi verificate”, afirmă directorul Jobcenter-ului din Duisburg. Aceste lipsuri fac aproape imposibilă dovedirea muncii la negru, iar instanțele sociale limitează posibilitatea de a întrerupe complet plata Bürgergeld în cazurile suspecte.
O problemă greu de cuantificat: numărul real al fraudelor rămâne necunoscut
Deși fenomenul este cunoscut și recunoscut, nu există date precise despre amploarea sa reală. În 2024, Agenția Federală pentru Muncă a identificat 101.000 cazuri de fraudă în sistemul de beneficii sociale, dar autoritățile nu pot preciza câte dintre acestea sunt cauzate de structuri organizate. Conform Ministerului Muncii, fenomenul este mai accentuat în regiunile cu locuințe ieftine și șomaj ridicat, cum este cazul Bazinului Ruhr.
„Rareori persoanele care apar la ghișeu sunt adevărații vinovați”, notează un articol din Berliner Zeitung. De aceea, identificarea și urmărirea penală a capilor rețelelor este extrem de dificilă. Eforturile de control sunt uriașe, iar autoritățile locale se confruntă cu lipsă de personal și resurse insuficiente.
CITIȚI ȘI ► Germania, aproape jumătate din beneficiarii Bürgergeld sunt străini. „Vin aici pentru muncă sau pentru ajutoare?”
Ce soluții sunt pe masă: digitalizare și schimb de date între instituții
În contextul creșterii fraudei, coaliția guvernamentală a inclus în acordul de guvernare promisiunea unui schimb complet de date între autoritățile sociale, fiscale și de securitate. Cu toate acestea, implementarea sa rămâne deficitară, iar lacunele legislative și operaționale oferă în continuare teren fertil pentru escrocherii.
Totodată, o analiză specială a Agenției pentru Muncă arată că mulți dintre beneficiarii Bürgergeld primesc acest ajutor de peste 10 ani, fiind anterior incluși în sistemul Hartz IV. Această dependență structurală de ajutorul social creează premisele pentru exploatare din partea unor rețele bine organizate.