Rezultatele alegerilor federale din Germania arată că mai mulţi nemţi sunt nemulţumiţi de policile partidelor tradiţionale decât se putea deduce din sondajele de opinie. Cifrele bune din statistica economică maschează o realitate gri.
Alternativa pentru Germania (AfD) a ieşit din alegeri pe o poziţie mai puternică decât mulţi observatori au prezis, devenind primul partid rasist şi xenofob care intră în parlament după vremea lui Hitler. AfD aduce naţionalismul de extremă dreapta în inima democraţiei germane, scrie Financial Times. Ca multe partide extremiste, AfD se hrăneşte cu frustrarea creată de inegalitate şi cu xenofobie.
Germania este una dintre ţările europene cu cel mai extins sector al salariilor mici. Şi aceasta reprezintă una dintre cheile succesului economic de până acum. Potrivit unui studiu al guvernului, în urmă cu patru ani 25% din salariaţi germani câştigau mai puţin de 9,54 de euro pe oră, notează The Guardian. În Europa, doar Lituania avea un procent mai mare de salariaţi cu venituri mici (angajaţi care câştigă mai puţin de două treimi din media la nivel naţional).
Situaţia amplifică decalajul dintre săraci şi bogaţi şi creează resentimente în rândul celor care consideră că prosperitatea germană este construită prin exploatarea claselor sociale de jos. În Germania de Est, sectorul salariilor mici este mai mare, de peste 33%, ceea ce subliniază decalajul încă existent între vest şi est la un sfert de secol de la reunificarea ţării. AfD avut cele mai bune rezultate în est, unde societatea îmbătrâneşte mai rapid decât în vest.
În 2015 guvernul Merkel a introdus, la presiunea social-democraţilor, un salariu minim pe economie, însă imaginea de ansamblu nu s-a schimbat prea mult. BCE sugerează acum că salariile nominale trebuie să crească cu cel puţin 3% pe an pentru a reflecta ţinta de inflaţie a instituţiei de puţin sub 2% şi îmbunătăţirea productivităţii cu 1%. Anul trecut salariile nominale au urcat cu 2,3%, deşi rata şomajului este la niveluri minime, notează Deutsche Welle. Şi cercetătorii de la OCDE spun că deşi economia arată bine, cu o rată a ocupării forţei de muncă impresionantă, creşterea salariilor este dezamăgitoare.
Cercetătorii au constatat că introducerea salariului minim pe economie nu a stopat angajările, aşa cum au avertizat mulţi conservatori, potrivit Deutsche Welle. Pe piaţa muncii abundă contractele foarte restrictive pentru mini-job-uri, pentru locuri de muncă , spre exemplu în supermarketuri, cu un program de lucru de 16 ore pe săptămână. Introduse în 2003 de cancelarul social-democrat Gerhard Schröder ca parte a reformelor pentru piaţa muncii, aceste mini-job-uri permit angajaţilor să câştige sub 450 de euro fără obligaţia de a plăti taxe pentru aceşti bani. Angajaţii cu mini-job-uri primesc 5-10 euro pe oră, în timp ce salariul minim este de 8,84 de euro, şi nu primesc aceleaşi beneficii ca angajaţii cu locuri de muncă permanente.
Aceste locuri de muncă sunt criticate pentru că nu-l încurajează pe angajator să le transforme în locuri de muncă cu normă întreagă şi nici pe angajat să-şi caute altceva de muncă.
Sistemul german nu-i ajută nici pe şomerii cu vârste înaintate să-şi găsească de lucru. Aproape jumătate din salariaţii germani care-şi pierd locul de muncă când au 55-65 de ani rămân şomeri mai mult de un an şi peste un sfert dintre ei rămân şomeri peste perioada de beneficii de şomaj de 24 de luni. Sindicatele preferă să se concentreze pe siguranţa locului de muncă, nu pe mărirea salariilor.
În pofida şomajului dus la cel mai scăzut nivel şi a creşterii economice sănătoase, 46% dintre nemţi spun că sunt îngrijoraţi de influenţa islamului în ţara lor. O treime dintre ei cred că sunt prea mulţi străini. Germania şi Europa nu au intrat încă în era post-populistă, scrie Financial Times.
În urmă cu exact doi ani, în timpul crizei refugiaţilor, Merkel a decis să suspende de facto aşa-numitele reguli de la Dublin care i-ar fi permis să trimită refugiaţii înapoi în ţările UE prin care aceştia au pătruns în Uniune.
Acceptându-i pe imigranţi, peste un milion, cancelarul a pus accent pe cultura de bun-venit a Germaniei, dar a creat şi nervozitate faţă de străini şi faţă de politicile sale. Timp de câteva săptămâni s-a vorbit atunci şi de un puci în propriul partid, notează Handelsblatt, citat de ZF.ro.