Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis că aplicarea unui mandat european de arestare poate fi amânată dacă există un risc real ca o persoană reținută să fie supusă unui tratament inuman sau degradant din cauza condițiilor de detenție din țara unde urmează să fie extrădată, au anunțat instanța europeană și agenția EFE, conform Agerpres.
În plus, CJUE a arătat într-o sentință făcută publică marți că, dacă riscul unui tratament inuman sau degradant nu poate fi exclus într-un termen rezonabil, ordinul de extrădare chiar poate fi revocat.
Hotărârea a fost adoptată în urma unei sesizări a autorităților judiciare germane cu privire la două ordine de arestare emise de România și Ungaria.
Judecătorii germani însărcinați să decidă asupra extrădării din această țară a două persoane au considerat că, odată predate statelor menționate, acestea riscau să fie deținute în condiții prin care li s-ar fi încălcat drepturile fundamentale, care interzic pedepse sau tratamente inumane ori degradante.
Justiție nemțească: Român condamnat la cinci ani și jumătate pentru un furt de 60 de euro
CJUE a apreciat că, prin suprapopularea din sistemul penitenciar, România și Ungaria au încălcat drepturile fundamentale ale deținuților.
Cetățeanul român din această speță a fost condamnat în România la un an și opt luni de închisoare pentru conducerea unui autovehicul fără permis.
Judecătorii de la Luxemburg amintesc totodată că pedepsele și tratamentele inumane și degradante sunt interzise și arată că, atunci când se consideră că există un risc real ca astfel de situații să se întâmple în țara care emite mandatul de arestare, acest risc trebuie luat în calcul înainte de a se executa mandatul.
Totuși, CJUE menționează că, pentru refuzul aplicării unui mandat european de extrădare, autoritățile trebuie să dovedească existența unor motive temeinice care să indice faptul că persoana în cauză riscă să fie supusă unor tratamente inumane sau degradante în țara unde va fi extrădată.
Pentru a dovedi existența acestui risc, autoritatea responsabilă cu executarea ordinului de extrădare trebuie să solicite autorității care l-a emis să-i comunice urgent toate informațiile necesare privind condițiile de detenție. Mai departe, dacă, pe baza acestor informații sau a altora, se constată că există un risc real de tratament inuman sau degradant, executarea ordinului trebuie amânată, iar dacă acest risc nu poate fi eliminat într-un termen rezonabil, respectiva autoritate poate decide inclusiv încetarea procedurii de extrădare.
Ei fac legile în România. La fiecare zece parlamentari, unul este în atenţia Justiţiei
Gersdorf, român dat în urmărire internațională, căutat de poliția germană cu elicopterul
Un român, ținut luni de zile pe nedrept în arest preventiv