Un sondaj recent YouGov dezvăluie o tendință surprinzătoare: peste jumătate dintre germani se gândesc la posibilitatea de a emigra, iar aproape o treime sunt „cu siguranță” dispuși să plece. Nu doar iernile geroase îi alungă, ci o stare de neliniște profundă legată de țara lor. Elveția este destinația de vis numărul unu.
Conform sondajului, 31% dintre respondenți au declarat că „sigur” ar emigra dacă ar fi independenți profesional, personal și financiar, iar alți 27% au răspuns „probabil”. Acest sentiment de nemulțumire este alimentat de o serie de factori complecși: situația migrației (61%), recesiunea economică (41%) și ascensiunea AfD (29%).
Interesant este că printre cei nemulțumiți de migrație se numără atât persoane deranjate de afluxul de migranți, cât și cei consternați de creșterea influenței partidului antiimigrație AfD. În mod ironic, 55% dintre votanții AfD înșiși spun că „sigur” ar emigra, iar 24% „probabil”. Mulți dintre acești votanți provin din fosta Germanie de Est, unde tranziția post-comunistă a fost dificilă.
De asemenea, politica globală joacă un rol: războiul din Ucraina (22%) și potențiala pierdere a Statelor Unite ca putere protectoare a Europei, în contextul președinției lui Donald Trump (12%), adaugă la sentimentul de incertitudine.
CITIȚI ȘI ► De ce aleg atât de mulți lucrători străini să plece din Germania
Elveția, paradisul visat?
Când vine vorba de destinații, Elveția ocupă detașat primul loc (30%), urmată de Austria (23%), Spania (22%) și Canada (17%). Aceste țări au fost preferate încă din anii ’90, alături de SUA și Australia. Simone Blaschka, istoric al migrației și director al Centrului German de Emigrație din Bremerhaven, subliniază că vorbirea limbii germane și condițiile politice comparabile din Elveția și Austria joacă, fără îndoială, un rol important în aceste preferințe. Elveția este deosebit de populară în rândul votanților AfD, dar și al susținătorilor partidului liberal-democrat FDP.
O nostalgie pentru „Germania Anilor ’80 și ’90”?
Sociologul Oliver Nachtwey, care s-a stabilit cu bucurie în Elveția, unde predă la Universitatea din Basel, ridică o întrebare importantă. Deși mulți germani își doresc să plece din cauza migrației, Elveția este de fapt o națiune cu o proporție mult mai mare de migranți, aproximativ 40% din populația rezidentă având origini migratoare, iar unul din patru este străin. Nachtwey sugerează că dorința de a emigra în Elveția este mai degrabă o căutare a „Germaniei anilor ’80 și ’90”, o perioadă în care infrastructura țării era în stare bună, iar politica era rezonabil de stabilă, cel puțin prin lentilele nostalgiei.
Elveția se remarcă prin infrastructura sa superioară, în special în ceea ce privește transportul feroviar, unde întârzierile sunt minime. „Aici, întrebarea este dacă trenul are trei sau patru minute întârziere, nu dacă va mai ajunge”, spune Nachtwey, comparând situația cu problemele întâmpinate de Deutsche Bahn. Acest contrast subliniază o „dorință de normalitate pierdută”.
Mulți germani se îndoiesc de capacitatea țării de a-și îmbunătăți infrastructura și de a-și revitaliza economia. „Răspunsul la acest eșec colectiv perceput este apoi plecarea individuală”, adaugă Nachtwey.
Istoric vorbind, problemele economice au fost întotdeauna principalul motiv al emigrării, iar această tendință se manifestă și acum. Totuși, nemulțumirea față de evoluțiile politice a fost un motiv mai puțin obișnuit în istorie, cu excepția unor perioade precum anii ’20, când militari conservatori au emigrat în America de Sud din cauza neînțelegerii cu direcția democratică a Germaniei.