Tot mai multe nave fantomă circulă pe mările lumii fără reguli clare și fără control real. Este vorba despre așa-numita „flotă din umbră”, formată din petroliere vechi și într-o stare masivă de degradare, folosite pentru transportul petrolului supus sancțiunilor. Unele nave plutesc deja fără echipaj, iar riscul unor accidente crește. În timp ce mai multe state încearcă să găsească soluții legale, situația rămâne complicată pentru că legea pe mare este tot mai greu de aplicat.
Nave fără reguli clare: riscurile sunt tot mai mari
Flota din umbră este alcătuită în principal din petroliere considerate ilegale sau necontrolate, folosite pentru a transporta petrol din state precum Rusia, Iran sau Venezuela către cumpărători din regiuni ca India și China. Se estimează că aproximativ 1.400 de nave ar face parte din acest sistem, multe dintre ele fiind prost întreținute, operate fără standarde clare și, în unele cazuri, fără asigurări.
Aceste vase reprezintă un pericol major pentru infrastructura submarină, inclusiv pentru cablurile de comunicații prin care circulă peste 95% din datele globale. În același timp, ele cresc riscul poluării maritime, iar specialiștii avertizează că un accident ecologic major ar putea fi doar o chestiune de timp. Proprietarii sunt adesea greu de identificat, navele își schimbă frecvent pavilionul sau navighează fără o naționalitate clară, ceea ce complică orice intervenție.
Un alt element îngrijorător este modul în care aceste nave evită monitorizarea. Unele opresc sistemele AIS sau transmit date false, ceea ce îngreunează urmărirea lor. În 2025, aproximativ 6.000 de marinari ar fi fost abandonați pe 410 nave fără salariu sau hrană, iar companiile comerciale estimează că cel puțin 100 de nave ar pluti în prezent fără echipaj, încărcate cu petrol sau chiar substanțe potențial periculoase precum amoniacul.
Citiți și: Armata rusă, mișcări alarmante la granița NATO: ce pregătește Putin
Legea pe mare, foarte greu de aplicat
Deși riscurile sunt evidente, dreptul internațional face dificilă interceptarea sau confiscarea navelor pe mare. Navele de război pot interveni doar în anumite condiții, cum ar fi cazul vaselor fără naționalitate, iar exemplele recente arată cât de complicate sunt astfel de operațiuni. Într-un incident anterior, forțe speciale americane au abordat un petrolier suspect în apropierea Islandei, demonstrând cât de sensibilă este aplicarea legii pe mare, scrie Merkur.
Mai multe state europene, precum Franța, Finlanda, Germania sau Estonia, au luat deja măsuri punctuale, inclusiv confiscări sau rețineri de nave. Totuși, coordonarea politică și juridică la nivel internațional rămâne dificilă, iar lipsa unei strategii comune face ca problema să persiste. Pe măsură ce unele nave adoptă pavilion rusesc, situația devine și mai complexă, iar capacitatea Occidentului de a controla întreaga flotă este limitată.
Potrivit analizelor, fluxul continuu de petrol transportat prin aceste rețele aduce venituri importante Moscovei și Teheranului, în ciuda sancțiunilor. În același timp, oceanele sunt traversate de nave nesigure, uneori fără echipaj, care pot ajunge la țărmuri în orice moment.