O propunere venită din partea mediului de afaceri din Germania a declanșat un val puternic de reacții în politică și în sindicate. Ideea eliminării plății pentru prima zi de concediu este susținută de reprezentanții angajatorilor, care spun că ar reduce abuzurile legate de concediile medicale. Criticii însă acuză că măsura ar lovi direct în angajații obișnuiți și ar crea presiuni periculoase asupra celor care sunt bolnavi.
Președintele organizației angajatorilor din Germania, Rainer Dulger, a declarat într-un interviu că numărul mare de concedii medicale reprezintă „o problemă reală” pentru economie. În opinia sa, o soluție ar fi introducerea unui „karenztag”, adică prima zi de concediu medical să nu fie plătită.
„Tot ceea ce îngreunează abuzurile este util”, a afirmat Dulger. El a explicat că într-un astfel de sistem salariul ar fi plătit abia din a doua zi de boală, iar ziua „pierdută” ar putea fi adăugată la finalul perioadei de concediu medical.
Potrivit lui Dulger, angajații care sunt cu adevărat bolnavi și lipsesc mai mult timp nu ar pierde bani în final. „Cei care chiar sunt bolnavi și lipsesc mai mult ar primi aceleași beneficii ca și acum”, a spus el, susținând că măsura ar reduce mai ales absențele foarte scurte.
Modelul există deja în unele state europene. În Suedia, prima zi de boală nu este plătită, iar din a doua zi angajatorul achită aproximativ 80% din salariu. În Spania și Marea Britanie, angajații nu primesc salariu în primele trei zile de concediu medical.
Citiți și: Concediul medical în Germania în 2026. Schimbări importante pentru milioane de lucrători
Critici dure: „O idee revoltătoare”
Propunerea a provocat însă indignare în rândul politicienilor. Liderul partidului de stânga Die Linke, Jan van Aken, a reacționat extrem de dur.
„Îi pot spune lui Dulger doar atât: du-te în altă parte”, a declarat el. „Nu suntem în SUA: cine este bolnav trebuie să rămână acasă, fără reducerea salariului. Asta se aplică și pentru snobii ca președintele angajatorilor, dar și pentru majoritatea oamenilor care muncesc din greu în această țară. Mi se pare dezgustător, nu îi vine nimic altceva în minte decât să lovească mereu în oamenii care muncesc.”
Van Aken consideră că numărul mare de concedii medicale este cauzat în principal de condițiile de muncă proaste.
Nici în partidul aflat la guvernare, SPD, ideea nu este privită cu ochi buni. Deputatul Sebastian Roloff a declarat că propunerea pornește de la o imagine distorsionată despre angajați.
„Nu ajută pe nimeni dacă angajații vin bolnavi la muncă și își infectează colegii”, a spus el. „Iar ideea de a adăuga la final ziua ‘pierdută’ este doar o iluzie, pentru că, din fericire, foarte puțini oameni sunt bolnavi atât de mult încât să ajungă la indemnizația de boală.”
Critici au venit și din partea opoziției. Politicianul René Springer (AfD) consideră propunerea „puțin gândită”, avertizând că medicii ar putea acorda concedii medicale mai lungi, ceea ce ar produce costuri mai mari pentru firme și sistemul social.
La rândul său, deputatul Verzilor Armin Grau a subliniat că „oamenii nu sunt mașini, se îmbolnăvesc din când în când”. El a avertizat că presiunea financiară ar putea determina angajații să ignore simptomele și să își agraveze problemele de sănătate.
Sindicatele: „O idee absurdă”
Sindicatele au reacționat la fel de vehement. Anja Piel, membră în conducerea DGB, a afirmat că propunerea arată „o profundă neîncredere față de angajați”. „Este și rămâne o idee absurdă să forțezi angajații bolnavi să vină la muncă sub amenințarea pierderii banilor”, a declarat ea.
Potrivit calculelor sindicale, o zi fără salariu ar însemna în medie o pierdere de aproximativ 5% din salariul brut lunar. „Cine este bolnav și incapabil să lucreze nu are ce căuta nici la bancul de lucru, nici la birou, iar asta nu ar trebui să depindă de bani”, a subliniat Piel.
Sindicatele susțin că, dacă autoritățile vor cu adevărat să reducă numărul concediilor medicale, soluția ar fi îmbunătățirea condițiilor de muncă și a protecției sănătății.
Numărul concediilor medicale a crescut puternic
Datele Oficiului Federal de Statistică arată că în 2024 angajații din Germania au lipsit în medie 14,8 zile de muncă din cauza bolii, cu 3,6 zile mai mult decât în 2021. Pe acest fond, unele organizații patronale și politicieni conservatori cer și eliminarea posibilității de concediu medical acordat telefonic.
Totuși, datele furnizate anterior de casa de asigurări AOK contrazic suspiciunile că această procedură ar fi dus la abuzuri. Potrivit instituției, concediile medicale telefonice nu au determinat o creștere a numărului de îmbolnăviri raportate.
În schimb, creșterea statisticilor ar putea fi legată de introducerea certificatului medical electronic în 2022, care a dus la o raportare mult mai completă a absențelor.