Cea mai înaltă instanță a Uniunii Europene a fost solicitată să dea o decizie privind chestiunea beneficiilor sociale pentru imigranții intracomunitari, categorie în care intră şi românii.
Cea mai înaltă instanță a Uniunii Europene a fost solicitată de Germania să dea o decizie privind chestiunea beneficiilor sociale pentru imigranții intracomunitari.
Legislația UE prevede deja că cetățenilor dintr-un alt stat membru li se poate refuza accesul la asistență socială pentru primele lor trei luni de ședere, notează DPA, citată de Agerpres.
Însă judecătorii CEJ, instanță cu sediul la Luxemburg, au fost solicitați să decidă din nou asupra acestei chestiuni, în urma unei dispute juridice din Germania, unde unui spaniol și fiului său li s-a refuzat accesul la beneficii sociale.
„Un stat membru îi poate exclude pe cetățenii altor state membre de la anumite beneficii sociale (cum ar fi beneficiile pentru cei care caută loc de muncă și copii lor în Germania) în timpul primelor trei luni de ședere”, a precizat instanța într-un comunicat.
„Un astfel de refuz nu presupune o evaluare a situației individuale a persoanei vizate„, se adaugă în comunicat. Cu alte cuvibnte, indiferent dacă ai nevoie sau nu, nu vei primi ajutoare sociale în primele trei luni.
Cazul judecat de CEJ se referă la un spaniol care s-a mutat în vara anul 2012 împreună cu fiul său în Düsseldorf. Acolo îi așteptau deja soția și fiica spaniolului.
După ce s-a stabilit în noua țară, acesta a depus pentru august și septembrie o cerere de ajutor social pentru el și fiul său, însă a fost refuzat.
CEJ a fost solicitată să stabilească dacă aceste legi din Germania intră în conflict cu dreptul cetățenilor europeni la liberă circulație în UE și dacă poate fi văzută ca o formă de discriminare pe bază de naționalitate.
În acest caz, Curtea Europeană a dat dreptate Germaniei.
Potrivit Handelsblatt, declarațiile avocatului general Melchior Wathelet au ajutat la stabilirea verdictului. Acesta a clarificat încă din iunie 2015 faptul că deși Germania este deschisă principiilor europene de egalitate și liberă circulație în spațiul UE, asta nu înseamnă că este obligată să plătească pentru necesitățile fiecărui astfel de cetățean încă de la bun început.
„Dacă am face invers și am acorda aceste ajutoare oricui, din primul moment, am fi martori la declanșarea unui fenomen de migrare în masă. ceea ce ar pune în pericol atât sistemul social cât și pe cel de securitate națională.”
În rândul experților juridici, părerile au fost împărțite. Ajutorul de șomaj ALG II nu numai că finanțează mijloacele de existență ale persoanelor în cauză, ci servește și ca un ajutor pentru integrarea în piața muncii. Refuzul acordării acestui drept unor anumite grupuri de oameni, cum ar fi străinii, ar putea reprezenta un dezavantaj pentru piața muncii. Un astfel de comportament ar putea fi văzut ca fiind discriminatoriu.
Cancelarul Angela Merkel a apărat normele germane într-o declarație făcută recent, susținând că aceste beneficii trebuie câștigate, nu oferite liber. „Fiecare stat în parte este responsabil pentru propriile sale sisteme sociale, nu doar Bruxelles-ul.”, a mai adăugat Angela Merkel.