Verificarea identității pentru acces pe rețelele sociale în Germania – Uniunea Creștin Democrată din Germania, partidul cancelarului Friedrich Merz, se pregătește să lanseze una dintre cele mai radicale propuneri legislative din istoria internetului european. La congresul federal de la Stuttgart, programat pentru 20 și 21 februarie 2026, filiala din Schleswig-Holstein a CDU va prezenta o moțiune prin care solicită introducerea obligativității verificării identității pentru toți utilizatorii de social media, eliminând astfel anonimatul online. Propunerea, cunoscută sub denumirea germană „Klarnamenpflicht”, ar forța utilizatorii să se înregistreze cu numele lor reale pe platforme precum Facebook, Instagram, TikTok și X, prezentând acte de identitate oficiale. Dacă va fi adoptată, Germania ar putea deține unul dintre cele mai stricte cadre de identitate digitală din lumea democratică, transformând fundamental modul în care milioane de cetățeni interacționează online.
Verificarea identității pentru acces pe rețelele sociale în Germania
Filiala CDU condusă de ministrul-președinte Daniel Günther fundamentează această inițiativă pe necesitatea creării unei mai mari responsabilități în spațiul online. „Klarnamenpflicht creează mai multă responsabilitate, facilitează aplicarea legii și întărește încrederea în discursul digital”, se arată în moțiunea care va fi dezbătută la congres. Argumentul principal susține că anonimatul internetului stimulează ura, incitarea și comportamentele criminale, afectând în special tinerii utilizatori. Dacă va fi adoptată, legea ar impune platformelor să autentifice utilizatorii pe baza actelor de identitate oficiale sau a unor mecanisme de verificare comparabile, ceea ce înseamnă practic colectarea și stocarea datelor personale ale fiecărui utilizator german de social media.
Propunerea merge mâna în mâna cu o interdicție pentru utilizatorii sub 16 ani, inspirată direct din modelul australian implementat în decembrie 2025. Secretarul general al CDU, Carsten Linnemann, și-a exprimat public sprijinul pentru aceste restricții: „Sunt în favoarea social media de la vârsta de 16 ani. Copiii au dreptul la copilărie. Trebuie să îi protejăm pe copii de ură, violență, criminalitate și dezinformare manipulatoare și în lumea digitală”, a declarat el pentru ziarul Bild. Această poziție oficială reflectă o tendință globală de reglementare mai strictă, dar Germania pare să meargă mult mai departe decât alte țări democratice, combinând restricțiile de vârstă cu eliminarea completă a anonimatului online pentru toți utilizatorii.
Citiți și: Germania vrea să interzică accesul la rețelele sociale pentru minorii sub 16 ani. „Copiii au dreptul la copilărie”
Comparații cu Rusia și îngrijorări privind libertatea
Criticii propunerii au tras rapid paralele cu sistemul rus de control al internetului, unde o Klarnamenpflicht funcționează deja de ani de zile. În 2023, Rusia a abolit în mare parte anonimatul online, obligând furnizorii de servicii web să colecteze identitatea utilizatorilor și să o transmită autorităților la cerere. Publicația Apollo News a remarcat asemănările izbitor de clare între argumentele folosite de CDU și justificările oferite de Kremlin: „Aceea ce este vândută drept ‘protecția tinerilor’ este de facto un atac asupra anonimității pe internet”, scrie sursa germană. Moțiunea CDU încadrează obiectivul său mai larg ca o necesitate de a „organiza sfera publică digitală”, declarând că partidul susține „un ordin digital liber, dar responsabil” și că libertatea de exprimare necesită „Leitplanken” (parapete de protecție) din partea statului.
Platforme precum Signal au amenințat deja că ar putea părăsi piețele care impun supravegherea în masă sau urmărirea identității utilizatorilor. Dennis Radtke, șeful influentei aripi muncitorești a CDU, a declarat pentru Reuters că „evoluțiile dinamice în social media depășesc nivelul de alfabetizare media al utilizatorilor”, adăugând: „În multe locuri, social media este o colecție de ură și știri false. Prin urmare, salut ideea de a urma exemplul Australiei și de a introduce o limită de vârstă”. Totuși, experții în drepturile digitale avertizează că astfel de măsuri ar putea deschide calea spre erodarea fundamentală a libertății de exprimare și ar crea o infrastructură perfectă pentru supravegherea în masă a populației.
Diviziuni politice și poziția lui Markus Söder
În cadrul coaliției guvernamentale formate din CDU/CSU și SPD, consensul este departe de a fi asigurat. Ministrul Justiției, Stefanie Hubig, din Partidul Social-Democrat, și-a exprimat deschiderea față de restricțiile de vârstă, dar alți social-democrați se opun ferm propunerii. Carmen Wegge, purtătoarea de cuvânt pe probleme juridice a fracțiunii SPD, a declarat pentru Redaktionsnetzwerk Deutschland că „interdicțiile generale pentru tineri sau o Klarnamenpflicht ocolesc esența problemei”, subliniind că „platformele pot crea dependență și contribuie la radicalizarea oamenilor” și că soluția constă în reglementarea platformelor, nu în supravegherea utilizatorilor. Poziția SPD sugerează că drumul către adoptarea legislativă ar putea fi unul complicat.
Într-o declarație ironică, Markus Söder, șeful CSU și ministru-președinte al Bavariei, s-a poziționat împotriva interdicției pentru minori, dar susține el însuși o Klarnamenpflicht. „Prietenii social-democrați sunt adesea în prim-plan când vine vorba de interdicții. Eu sunt rezervat”, a declarat Söder pentru Mediengruppe Bayern. El a continuat: „La demonstrațiile de pe stradă există, de asemenea, dintr-un motiv bun, o interdicție de mascare. De ce nu și în mediul digital? Asta ar schimba multe”. Această poziție contradictorie ilustrează complexitatea dezbaterii politice germane privind reglementarea internetului, unde chiar și criticii unei măsuri susțin forme alternative de control digital.
Implicații practice și modelul australian
Implementarea practică a acestor măsuri ridică întrebări fundamentale despre infrastructura tehnologică necesară. Australia a adoptat o legislație similară în decembrie 2025, solicitând platformelor precum Facebook, Instagram, Snapchat, TikTok, YouTube și X să blocheze conturile aparținând utilizatorilor sub 16 ani și să introducă verificări obligatorii ale identității. Germania pare să dorească să meargă mai departe, extinzând verificarea identității la toți utilizatorii, indiferent de vârstă. Jens Spahn, liderul grupului parlamentar al alianței conservative CDU/CSU, a declarat pentru ziarul Augsburger Allgemeine: „Trebuie să protejăm mai bine copiii și tinerii. Avem nevoie de restricții de acces adecvate vârstei, reguli clare pentru operatorii de platforme și mai multe oportunități educaționale pentru părinți și copii”.
Hendrik Wüst, premierul landului Renania de Nord-Westfalia, a trasat o paralelă cu reglementările existente pentru substanțe nocive: „Este timpul pentru restricții de vârstă eficiente pe social media care să protejeze efectiv copiii în viața de zi cu zi”, a declarat el pentru revista Focus, notând că Germania restricționează alcoolul, tutunul și jocurile de noroc „pentru că dăunează în mod demonstrabil”. Succesul propunerii depinde de rezultatul congresului de la Stuttgart și de elaborarea legislativă ulterioară, care ar putea poziționa Germania ca lider european în reglementarea strictă a spațiului digital, dar riscă, potrivit surselor germane și internaționale care au relatat despre această inițiativă, să alieneze atât sectorul tehnologic, cât și milioane de utilizatori care văd în această măsură un precedent periculos pentru supravegherea de stat.