În timp ce Germania se confruntă cu o nevoie acută de forță de muncă calificată, în special în domenii precum îngrijirea medicală, unele orașe din vestul țării resimt puternic efectele negative ale liberei circulații în Uniunea Europeană. Orașe precum Duisburg și Gelsenkirchen atrag nu doar muncitori bine intenționați din Europa de Sud-Est, ci și rețele infracționale care profită de sistemul de protecție socială. În acest context, Sören Link, primarul orașului Duisburg, a transmis un mesaj ferm și direct, exprimând frustrarea tot mai mare a autorităților locale față de un fenomen care pare scăpat de sub control.
Link se referă la o practică tot mai întâlnită în Duisburg: persoane care lucrează doar câteva ore pe lună – în jur de cinci ore, pentru a câștiga aproximativ 175 de euro. De ce exact această sumă? Pentru că reprezintă pragul minim necesar pentru a avea acces la ajutoare sociale suplimentare. Astfel, o familie cu șase membri poate ajunge să încaseze lunar până la 2.700 de euro, deși contribuția efectivă în muncă este aproape inexistentă.
Statistici îngrijorătoare în Duisburg și Gelsenkirchen
Deși în restul Germaniei rata de angajare a imigranților din România și Bulgaria se apropie de media națională, în Ruhrgebiet situația este radical diferită. Potrivit presei germane, în Gelsenkirchen, doar 13% dintre cei aproximativ 12.000 de imigranți români și bulgari au un loc de muncă asigurat cu contribuții sociale. În Duisburg, cifra este ușor mai mare – 17% dintr-un total de aproximativ 26.000 de persoane. Restul apelează, potrivit autorităților, la trucuri legale, dar profund imorale, pentru a beneficia de un sistem social generos.
CITIȚI ȘI ► Duisburg, orașul românilor și bulgarilor. Primarul: „Vin pentru alocații și ajutoare sociale în primul rând”
Link: „Cine nu se întreține singur, să părăsească țara”
Mesajul primarului nu lasă loc de interpretări: „Cine vine în Germania în baza libertății de circulație trebuie să-și asigure traiul prin muncă. Altfel, trebuie să părăsească țara.”
Această poziție fermă este motivată și de activitatea rețelelor infracționale care exploatează sistemul german de beneficii, inclusiv prin solicitarea de alocații pentru copii care nici măcar nu locuiesc în Germania.
Autoritățile locale cer sprijin ferm din partea guvernului federal, pentru a putea avea acces rapid la datele celor care abuzează sistemul, realiza identificarea și expulzarea mai eficientă a celor care încalcă legea și întări controalele la graniță, astfel încât persoanele suspectate de intenții frauduloase să fie oprite din start.
Alexander Dobrindt, viitorul ministru de Interne, a promis deja controale intensificate la frontieră, respingerea celor care nu îndeplinesc condițiile de intrare încă din prima săptămână de mandat și coordonare mai bună între autoritățile sociale, financiare și de securitate.
CITIȚI ȘI ► Încep controale suplimentare și mai stricte la frontiera Germaniei. „Vor fi respingeri la graniță”
Presiunea politică: pericolul ascensiunii extremei drepte
Miza este și una electorală. În contextul alegerilor locale din NRW, Link și alți lideri locali se tem de o migrație masivă a electoratului către AfD. La alegerile parlamentare, AfD – partid clasificat drept extremist de către serviciile de informații germane – a obținut cele mai multe voturi în Gelsenkirchen, iar în Duisburg s-a clasat foarte aproape de primul loc.
„Problema este cunoscută, iar eu îmi pun speranțele în noua coaliție de guvernare, care a promis măsuri clare. Avem un contract de guvernare care oferă o bază excelentă pentru acțiune”, spune Sören Link.