Pe 17 mai 2026, la Geneva, în marja Adunării Mondiale a Sănătății, o comisie independentă convocată de OMS Europa a publicat un document care cere lumii să privească altfel „schimbările climatice”: nu mai sunt o „amenințare îndepărtată” de mediu, ci o „urgență medicală activă”, cu victime reale, acum. Comisia Pan-Europeană pentru Climă și Sănătate — PECCH — a cerut oficial Organizației Mondiale a Sănătății să declare criza climatică urgență de sănătate publică de importanță internațională, același statut acordat pandemiei de COVID-19.
Comisia este prezidată de fosta primministră a Islandei, Katrín Jakobsdóttir, și include printre membri foști miniștri și înalți funcționari europeni, inclusiv fostul comisar european pentru Climă Connie Hedegaard și fostul ministru german al Sănătății Karl Lauterbach. „Schimbările climatice reprezintă o amenințare la adresa securității, o urgență medicală și o bombă cu ceas economică, toate la un loc„, a declarat Dr. Hans Henri P. Kluge, directorul regional al OMS pentru Europa, subliniind că guvernele continuă să cheltuiască miliarde pentru a subvenționa combustibilii fosili care provoacă tocmai această criză. OMS a adoptat raportul comisiei de experți, potrivit Die Welt.
17 recomandări și un avertisment fără echivoc
Raportul PECCH, intitulat „Call to Action”, conține 17 recomandări adresate guvernelor, miniștrilor, autorităților de sănătate, orașelor și finanțatorilor internaționali. Printre cele mai importante: tratarea schimbărilor climatice drept amenințare la adresa securității naționale, consolidarea rezilienței sistemelor de sănătate în fața evenimentelor extreme și reforma sistemelor financiare care continuă să susțină industria combustibililor fosili.
Comisia atrage atenția că actuala legislație internațională privind urgențele de sănătate — construită în jurul unor evenimente epidemice cu durată limitată — nu a fost concepută pentru o amenințare cronică și escaladantă de tipul celei climatice. Absența unui statut formal de urgență a permis guvernelor să trateze criza climatică drept o problemă de fundal, nu o prioritate acută.
Raportul citează răspândirea accelerată a unor boli transmise de vectori — dengue, chikungunya — în regiuni europene unde acestea nu existau acum două decenii, alături de impactul valurilor de căldură, inundațiilor, insecurității alimentare și poluării aerului asupra sănătății populației. Europa se încălzește la de două ori rata globală medie — cel mai rapid ritm de pe planetă, potrivit materialului publicat pe site-ul oficial al OMS.
Vezi și: Situația e gravă: Șeful OMS se deplasează în Tenerife pentru evacuarea navei „Hondius”
„Guvernele plătesc pentru a se îmbolnăvi”
Cifra care a șocat opinia publică este cea privind subvențiile: în 2023, Europa a cheltuit aproximativ 444 de miliarde de euro pentru subvenționarea producției de petrol și gaze — bani publici folosiți pentru a finanța exact industria pe care comisia o acuză că omoară peste 600.000 de oameni prematur în fiecare an doar în regiunea europeană. „Guvernele plătesc pentru a se îmbolnăvi”, a rezumat unul dintre rapoartele Forumului Economic Mondial care a comentat documentul.
Comisia nu este un organism decizional — recomandările sale nu sunt obligatorii. În lunile următoare, membrii săi vor prezenta concluziile politicienilor și factorilor de decizie din întreaga Europă, într-un climat politic în care atenția față de schimbările climatice a scăzut vizibil. „Știu că e o discuție dificilă, dar avem oameni entuziaști care împing această agendă și vom continua”, a spus Jakobsdóttir.
Raportul Comisiei de Experți poate fi descărcat aici (de pe site-ul OMS)