Polițiștii germani au început să vâneze bandele organizate de români din Saarbrücken (landul Saarland) care păcălesc statul german prin intermediul solicitărilor frauduloase de ajutoare sociale.
Firme fantomă, contracte fictive și oameni care recrutează personal în mod special din România și Bulgaria: acestea sunt stratagemele folosite.
Începând cu anul 2014, românii și bulgarii pot intra fără restricții pe piața muncii din Germania. Dacă se declară șomeri la trei luni de la stabilirea în țară, au dreptul să primească ajutor social (Hartz-IV) pe o perioadă de șase luni, amintește sol.de.
Germania va reduce ajutoarele sociale pentru cetățenii veniți din alte țări ale UE
Harald Schnur, șeful Departamentului de combatere a criminalității și a Oficiului pentru Investigarea Infracțiunilor din Saarland a confirmat, pentru presa germană, că „există dovezi concrete potrivit cărora statul german este de multe ori înșelat cu o precizie uimitoare din această locație”.
Fraudele sunt operate de germani, români, bulgari sau turci. Ei merg în România și Bulgaria, de unde recrutează numeroși oameni cărora le promit venituri atractive. Odată ajunși aici, îi ajută să își înființeze o firmă (Gewerbe), de cele mai multe ori în domeniul curățeniei sau construcțiilor. Apoi intră în joc salariile fictive și asistența în depunerea dosarului de șomaj cu scopul de a obține ajutorul social.
La mijlocul lunii septembrie, anchetatorii au dat prima lovitură mafiei ajutoarelor sociale. În urma unor percheziții efectuate la domiciliul unei românce din Illingen în vârstă de 42 de ani și a fratelui acesteia în vârstă de 51 de ani în Neunkirchen, anchetatorii au descoperit mai multe documente bancare din care reieșea că prin unul dintre conturile suspecților au trecut nu mai puțin de 480.000 de euro.
Pe numele unui cetățean bulgar în vârstă de 57 de ani cu domiciliul în Neunkirchen fusese înregistrată o firmă, la începutul anului, în demolări și construcții. După trei luni, 22 de angajați din cadrul firmei și-au încetat activitatea, după care toți au devenit beneficiari ai ajutorului social. Presupusul „șef” pentru care lucrau cei 22 de oameni nu vorbește limba germană. Mulți dintre aceștia au declarat că în fiecare dimineață erau transportați la lucru în Luxembourg cu un microbuz, dar că nu știau exact pentru cine lucrează sau ce ajutoare au fost solicitate în numele lor.
Românii care muncesc, mai mulţi decât cei care cer ajutoare sociale. Datele din Nordul Germaniei