Aliment cancerigen consumat de toată lumea – Este unul dintre alimentele des întâlnite în casele românilor, apreciat pentru că este practic, gustos și ușor de folosit. În spatele acestei alegeri aparent banale se află însă o problemă care privește sănătatea publică și cercetarea științifică: legătura dintre carnea procesată și riscul de a dezvolta tumori.
De mai mulți ani, comunitatea științifică internațională derulează studii ample pentru a evalua relația dintre consumul acestor produse și riscul oncologic. În centrul dezbaterii se află clasificarea realizată de Organizația Mondială a Sănătății, care oferă indicații clare, bazate pe dovezi solide.
Clasificarea Agenției Internaționale pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC)
În 2015, Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC) a inclus carnea procesată în grupa 1 a agenților cancerigeni. În această categorie se regăsesc și substanțe precum fumul de țigară, alcoolul, radiațiile UV sau azbestul. Este esențial de subliniat că această clasificare nu stabilește un nivel de periculozitate comparativă între agenți, ci atestă existența unei dovezi științifice certe privind caracterul lor cancerigen pentru om.
Sistemul de clasificare IARC, în vigoare din 1971, împarte agenții în cinci grupe, în funcție de soliditatea dovezilor disponibile: cancerigeni confirmați (grupa 1), probabili (2A), posibili (2B), neclasificabili (3) și ne-cancerigeni (4).
Consumul de carne procesată și incidența tumorilor
Încadrarea în grupa 1 a agenților cancerigeni nu înseamnă că șunca presată (prosciutto cotto) – căci despre acest aliment este vorba – are același impact asupra sănătății ca fumul de țigară sau azbestul. Diferența majoră ține de cantitatea și frecvența expunerii. Studiile arată că un consum zilnic de aproximativ 50 de grame de carne procesată este asociat cu o creștere de aproximativ 18% a riscului de cancer colorectal.
Riscul nu este legat doar de carne în sine, ci și de tratamentele la care este supusă: afumare, gătire, procedee de conservare, precum și utilizarea nitriților și nitraților ca agenți conservanți. Aceștia pot favoriza formarea de nitrozamine, compuși cu potențial cancerigen. La toate acestea se adaugă conținutul ridicat de sare, care contribuie la faptul că aceste produse devin mai puțin sănătoase atunci când sunt consumate frecvent.
Citiți și: Retragere de urgență a unui medicament popular pentru hipertensiune. Eroare gravă în producție
Indicații pentru un consum responsabil
Specialiștii insistă asupra necesității de a evita alarmismul. Consumul ocazional de mezeluri nu se asociază cu aceleași riscuri ca expunerea la toxine precum alcoolul sau tutunul, considerate adevărate otrăvuri pentru organism. OMS recomandă, mai degrabă, reducerea consumului obișnuit și o diversificare mai mare a dietei.
Limitarea aportului de carne procesată și preferarea alimentelor proaspete, precum carnea neprocesată, peștele, ouăle și leguminoasele, reprezintă o abordare echilibrată, întemeiată pe date științifice, nu pe renunțări drastice. În acest fel, cazul prosciutto cotto se înscrie într-un cadru mai amplu al unor alegeri alimentare responsabile și informate.