Problema valurilor de refugiaţi care lovesc graniţele Uniunii Europene a adus în centrul dezbaterilor publice libertatea de mişcare pe care o oferă spaţiul Schengen, o zona de circulaţie liberă în Europa din care fac parte state vecine României precum Ungaria, Cehia şi Slovacia, dar nu şi România.
O analiză Erste trage un semnal de alarmă asupra a ceea ce ar însemna pentru ţările regiune care fac parte din zona de circulaţie liberă restricţionarea libertăţii de mişcare, în condiţiile în care spaţiului Schengen facilitează schimburile comerciale în interiorul UE.
În ceea ce priveşte România, concluzia Erste este simplă. Aderarea la spaţiul Schengen ar fi succes politic, dar nu şi unul imediat din punct de vedere economic.
„Calitatea slabă a infrastructurii rutiere rămâne o problemă pentru transportatorii români, iar înlăturarea controalelor de la graniţe nu ar schimba imaginea de ansamblu. În acelaşi timp, deschiderea economiei româneşti definită ca ponderea exporturilor şi importurilor în PIB este mai redusă decât în alte state din Europa Centrală şi de Est, ceea ce face ca România să fie mai puţin afectată de faptul că nu este membru al spaţiului Schengen”, scriu analiştii de la Erste.
