Ambasadorul României în Germania, Emil Hurezeanu, a declarat, într-un interviu pentru Deutsche Welle că era absolut necesar ca votarea să se organizeze în două zile, aşa cum s-a întâmplat la referendumul pentru familie. El a spus că a cerut încă de la prânz aprobarea pentru prelungirea votării. „Datorăm respect, si acum scuze, compatrioţilor noştri din Diaspora”, a declarat Hurezeanu.
„Dacă votul din 2016 a avut propria sa legislaţie şi acolo a fost acceptat votul prin corespondenţă, atunci exista şi un număr mai mare de ştampile, de personal, de cabine de vot. De această dată, n-au existat decât cel mult şase cabine de vot, cel mult şase ştampile, în fiecare secţie. Pe de altă parte, în raport cu alegerile prezidenţiale din 2014, cele parlamentare din 2016 şi referendumul pentru familie din 2018, numărul secţiilor de vot s-a dublat, la nivelul întregii Diaspore”, a declarat Emil Hurezeanu în interviul pentru Deutsche Welle.
Ambasadorul precizează că în Germania a cerut şi a obţinut de cinci ori mai multe secţii, ajungând la 25 de secţii faţă de cinci secţii de votare în 2014, în mai multe oraşe.
„În diaspora numărul alegătorilor nu este cunoscut. Iar numărul lor a crescut mereu. Între timp, doar în Germania sunt peste 700 de mii de românce şi români, cu 200 de mii mai mulţi faţă de 2014, primul an al accesului pe piaţa muncii în UE a cetăţenilor români”, explică Hurezeanu.
Emil Hurezeanu menţionează că face parte din primii ambasadori care au cerut prelungirea programului de vot dincolo de ora 21 până la ora 23.
„Am făcut-o încă de la orele prânzului, când am avut primele informaţii legate de afluxul de alegători în toate secţiile de votare din Germania. Am cerut acest lucru insistent conducerii ministerului de Externe, care a cerut apoi BEC prelungirea. Ministrul însuşi, în cursul după-amiezii, a cerut BEC acest lucru. Acestor solicitări nu li s-a dat curs. S-a solicitat de asemenea o ordonanţă de urgenţă, singura prin care putea fi modificat programul obligatoriu 7-21 din legea electorală. Ordonanţa de urgenţă putea fi semnată doar de către primul ministru. Aceasta i-a explicat ministrului de Externe că punerea în aplicare a acestei ordonanţe presupune cel puţin 24 de ore, deci nu mai putea fi valabilă. Era absolut necesară transformarea singurei zile de vot în două zile de vot, aşa cum s-a întâmplat la referendumul pentru familie din toamna anului trecut, când s-a votat în secţii cu mai mulţi membri ai comisiei timp de două zile. Atunci s-a putut. De această dată nimeni nu a acceptat două zile pentru un vot mai cronofag, cel puţin dublu pentru fiecare alegător”, a precizat Hurezeanu.
Ambasadorul povesteşte că în jurul orei 15-16 a vorbit personal cu cetăţenii din coada din faţa ambasadei, întinsă de-a lungul a câteva sute de metri.
„M-am gândit că ambasada având o curte destul de mare şi o sală mare în interiorul clădirii, unde se puteau forma cozile înaintea cabinelor de vot propriu-zise, este locul unde ar putea intra suficienţi oameni. Lucrurile s-au complicat atunci când un coleg ambasador din altă ţară a cerut aceeaşi permisiune Biroului Electoral Central, iar răspunsul a fost că nu se consideră, potrivit legii electorale, curtea ca local de vot unde pot vota şi după ora 21 cetăţenii existenţi în interiorul acestui local. În această situaţie am deschis ambele porţi ale ambasadei, deci şi consulatul propriu-zis, care comunică cu sălile mari şi obţinând înţelegerea oamenilor care, la un moment dat, şi-au pierdut răbdarea şi deveniseră din ce în ce mai nervoşi, am reuşit să formez cozi în interiorul ambasadei, lărgind spaţiul fizic şi spaţiul legal care mi-a dat dreptul apoi să închid votul în condiţii normale. Chiar dacă la ora 21:30, în mod automat, tabletele care înregistrau şi validau voturile, a căror coordonare s-a făcut de la Bucureşti de către BEC şi STS, şi-au întrerupt activitatea, fără să fim anunţaţi”, a relatat Hurezeanu.
În opinia sa, „a fost ultimul avertisment, foarte dramatic şi foarte grav, pe care votul din Diaspora îl dă sistemului politic românesc, unde trebuie să existe o nouă paradigmă legală, o nouă legislaţie a votului, mai modernă, mai flexibilă, mai adaptată dificultăţilor ad-hoc”.
„Trebuie să existe votul prin corespondenţă, votul electronic, votul prin preanunţare. Trebuie să existe mijloacele materiale care să permită ministerului de Externe să angajeze voluntari şi să organizeze secţii de votare şi dincolo de posibilităţile propriu-zise ale ambasadelor sau consulatelor, dincolo de personalul acestora. Doar aşa, următoarele alegeri se vor derula înr-o notă de normalitate europeană. Şi ele vor fi, poate chiar mai devreme decât sunt ele programate”, a spus ambasadorul.
„După votul de duminică, e posibil să avem alegeri parlamentare anticipate. Datorăm respect, si acum scuze, compatrioţilor noştri din Diaspora. Sunt între cei mai bravi români şi practicanţi europeni şi, în orice caz, principalii investitori străini în România. Dreptul lor constituţional de vot este mai puternic decât arcanele unei legislaţii electorale fixiste şi, uneori, inspirate de interesele mai vechi şi mai noi, eventual egoiste, ale clasei politice româneşti post-decembriste”, a mai declarat Hurezeanu.
Iohannis: ”Contăm pe sprijinul Germaniei pentru identificarea unei soluţii privind Schengen”
Iohannis: ”Contăm pe sprijinul Germaniei pentru identificarea unei soluţii privind Schengen”