Sari la conținut

Oamenii de știință au dovedit că oricine se mută în străinătate prezintă această modificare a structurii creierului

23/01/2026 12:31 - ACTUALIZAT 26/01/2026 07:58
Emigrație și beneficiile sale asupra creierului

Emigrarea îți schimbă creierul. Faptul că viața în străinătate transformă oamenii este bine cunoscut tuturor celor care au trecut prin această experiență. Cercetătorii au mers însă mai departe și au demonstrat că emigrarea modifică, la propriu, structura creierului. Funcționarea zilnică într-o limbă străină, adaptarea constantă la o altă cultură și procesul permanent de acomodare activează zone care înainte rămâneau „adormite”. Rezultatul? Creierul devine mai flexibil, mai rezistent și… diferit de cel al persoanelor care nu și-au părăsit niciodată țara. Descoperă ce schimbări surprinzătoare au loc în mintea unui emigrant și ce spun despre acest fenomen oamenii de știință de la MIT.

Oraș aglomerat din străinătate și oameni în mișcare

Emigrarea îți schimbă creierul

Creierul este extrem de plastic, ceea ce înseamnă că își poate schimba funcțiile și structura ca răspuns la experiențe noi. Conform cercetărilor realizate de oamenii de știință de la Picower Institute for Learning and Memory din cadrul Massachusetts Institute of Technology (MIT), neuronii pot crea conexiuni noi sau își pot întări legăturile existente pentru a se adapta la situații diferite. În cazul emigrării, nevoia de a te integra într-un mediu și într-o cultură nouă reprezintă exact acest tip de experiență, care stimulează creierul să se dezvolte.

Studiile arată că viața în străinătate obligă creierul la o adaptare continuă. Imaginează-ți că te muți într-o țară nouă: trebuie să înveți o altă limbă, să înțelegi reguli sociale diferite și să te descurci într-un mediu necunoscut. Fiecare dintre aceste provocări activează alte zone ale creierului, ceea ce duce la formarea de noi conexiuni nervoase. De exemplu, atunci când înveți să rezolvi sarcinile de zi cu zi într-o limbă străină, creierul întărește conexiunile responsabile de rezolvarea problemelor și de comunicare. În același timp, căile folosite mai rar se pot slăbi. Astfel, creierul își gestionează eficient resursele și se adaptează la noua realitate. Citiți și: Cea mai bună țară din lume unde pensionarii pot emigra în 2026 este din Europa

Învățarea unei limbi noi – ajută la prevenirea bolilor neurodegenerative

Învățarea unei limbi străine este una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă emigranții. S-a demonstrat că acest proces nu aduce doar avantaje în comunicare, ci poate influența pozitiv și sănătatea creierului. Potrivit studiilor prezentate pe site-ul NeuroClin, învățarea unei limbi străine poate întârzia apariția simptomelor demenței și ale bolii Alzheimer chiar cu 4,5–5 ani. Bilingvismul crește așa-numita rezervă cognitivă, ceea ce face ca creierul să fie mai rezistent la deteriorările provocate de bolile neurodegenerative.

La persoanele bilingve se observă o cantitate mai mare de substanță cenușie păstrată în creier, responsabilă de procesarea informațiilor. În plus, procesul de dobândire a bilingvismului întărește abilități esențiale precum rezolvarea problemelor, capacitatea de concentrare și multitaskingul. Toate acestea fac ca emigrarea, deși este adesea asociată cu dificultăți la început, să aducă beneficii importante pe termen lung pentru sănătatea creierului.
Citiți și: Unde mai merită să emigrezi ca român în 2026. Top 5 țări cu salarii atractive

Emigrarea schimbă creierul

Călătoria în străinătate și traiul într-o țară nouă reprezintă o provocare majoră: un mediu necunoscut, o limbă diferită, alte norme sociale. Toate acestea impun creierului un efort intens de adaptare. Experiențele noi, precum învățarea unei limbi, determină creierul să se „reconstruiască” la propriu. Datorită neuroplasticității, se formează noi conexiuni nervoase, ceea ce favorizează dezvoltarea abilităților de adaptare, creșterea rezistenței la stres și progresul cognitiv în ansamblu.

Emigrarea ne obligă să ieșim din zona de confort, iar din punct de vedere neurologic acest lucru este extrem de valoros. În locul rutinei, care limitează dezvoltarea creierului, apar provocări constante ce cer creativitate și capacitate de rezolvare a problemelor. Acest proces duce la creșterea flexibilității cognitive și la o mai bună gestionare a diferitelor situații, adesea dificile.