La aproape un an de la alegerile prezidenţiale din 2014, votul prin corespondenţă a făcut primul pas decis spre aprobare.
Legea care vrea să elimine cozile ruşinoase de la secţiile de vot din diaspora a fost adoptată, luni, 19 octombrie, de plenul Senatului, cu 117 voturi „pentru” şi 10 „împotrivă”. Senatul este prima Cameră sesizată cu acest proiect de lege, textul legislativ urmând să fie transmis spre dezbatere Camerei Deputaţilor, forul decizional.
Proiectul aprobat a fost elaborat de Autoritatea Electorală Permanentă, probabil pentru ca niciun partid să nu-şi poată aroga paternitatea proiectului. Au existat cel puţin patru proiecte de acest gen depuse în Parlament, dar până acum nu a existat voinţa politică necesară pentru găsirea unei soluţii.
La începutul lunii octombrie, situaţia s-a deblocat în mod miraculos. Comisia de cod electoral a primit proiectul de la AEP şi l-a trimis în regim de urgenţă la Senat. Preşedintele Comisiei de cod electoral, Gabriel Vlase a declarat că, cel mai probabil, legea va fi adoptată şi de Camera Deputaţilor miercuri 28 octombrie. Odată adoptată de Camera Deputaţilor, legea va fi trimisă preşedintelui spre promulgare.
Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a susținut, în cadrul dezbaterilor de la legea votului prin corespondență, că acest proiect legislativ poate fi atacat la Curtea Constituțională întrucât nu respectă articolul potrivit căruia „votul este universal, egal, direct și secret”.
Tăriceanu a criticat, totodată, modalitatea de vot propusă de actul legislativ în discuție, afirmând că aceasta este „extrem de greoaie”.
„Părem să facem urechea surdă și să adoptăm, în grabă, într-o manieră pompieristică, ce seamănă cu adoptarea sistemului electoral în 2008, această lege a votului prin corespondență. (…) Modalitatea este extrem de greoaie și, în ciuda acestui fapt, unii se încăpățânează să forțeze românii să voteze în această modalitate complicată. De ce nu putem face o lege cu două articole și în care să specificăm clar că singura obligație este de a se duce înainte, cu șase luni de exemplu, la consulat și în ziua votului se prezintă la vot”, a mai spus Tăriceanu.
Împotrivă s-a pronunţat şi UDMR. Liderul grupului UDMR din Senat, Tanczos Barna a declarat: «Votul trebuie să fie secret. Asigură acest sistem un vot secret pentru cetățeni? Asigură un tratament egal pentru cei din țară și pentru cei care votează din străinătate? Nu cred».
UDMR nu vrea ca diaspora să voteze: «Vom ataca legea la Curtea Constituţională»
Proiectul a fost aprobat cu voturile PSD şi PNL.
Liderul grupului PSD, Mihai Fifor, a îndemnat senatorii să exprime un vot în favoarea adoptării propunerii de lege privind votul prin corespondență, afirmând că astfel este onorată o promisiune asumată în fața alegătorilor români din afara granițelor.
„Noi, PSD, ne-am asumat (în Comisia de cod electoral — n.r.) că, într-o săptămână, legea va fi în Parlament și astăzi legea este în fața dvs., poate perfectibilă. Vă propunem să votăm această lege tocmai pentru a ne onora promisiunea față de românii din diaspora. Grupul PSD — UNPR votează această lege„, a spus Fifor, de la tribuna Senatului.
Și liderul grupului PNL din Senat, Ion Popa, a precizat că senatorii liberali votează în favoarea inițiativei legislative.
„Am văzut că această propunere este aproape identică cu cea făcută, încă din martie, de către PNL și de aceea senatorii liberali nu vor depune și nu au depus amendamente. Constat că demersurile făcute de parlamentarii PNL, culminând cu greva japoneză, au avut efect și de aceea le mulțumesc parlamentarilor PSD pentru înțelepciunea de care au dat dovadă. Este o lege pe care românii o așteaptă demult și de aceea senatorii liberali, în totalitate, vor vota pentru adoptarea acestei propuneri legislative”, a afirmat Ion Popa.