Vizita la Duisburg a unui ministru de stat de la Berlin a readus în prim-plan problemele cauzate de migranţii români şi bulgari sau de prezenţa acestora în oraş, scrie piublicația germană Deutsche Welle, citând Die Welt.
Reportajul publicat de cotidianul german Die Welt începe cu povestea Dianei Stamenova (39 de ani), care relatează de ce a ales să vină în Germania, împreună cu ceilalţi membri ai familiei sale. „În Bulgaria câştigam prea puţin. Am vrut să venim în Germania pentru o viaţă mai bună.” Cunoştinţele sale de germană nu sunt grozave. De aceea, parţial, este nevoie de intervenţia unui traducător. Fosta croitoreasă lucrează acum ca dădacă. Soţul său, fost angajat al societăţii bulgare de căi ferate, munceşte la o firmă de curăţenie. Diana, soţul şi cele două fete ale cuplului, în vârstă de 4 şi 9 ani, s-au stabilit în Duisburg cu doi ani în urmă.
Cei patru membri ai familiei se numără printre cei aproximativ 11.185 de migranţi bulgari care au ales să locuiască în oraşul din Bazinul Ruhr. Numărul românilor sosiţi la Duisburg era de aproximativ 8447 la scurt timp după aderarea ţării la Uniunea Europeană, în 2007. În 2011, administraţia oraşului mai înregistra încă 3800 de migranţi din cele două noi state membre.
Membrii familiei Stamenova sunt romi şi un exemplu pozitiv puţin luat în seamă până acum. Mulţi dintre membrii comunităţii căreia îi aparţin şi cei care fac afaceri cu romii le dau bătăi de cap autorităţilor locale. Este vorba despre intermediari lipsiţi de scrupule, care cazează familii întregi în clădiri deteriorate şi încasează nişte chirii nejustificat de mari. Imobile şi străzi marcate de mizerie, scandaluri şi criminalitate măruntă. Persoane care fraudează sistemul social. Relaţii de muncă dubioase sau existente doar pe hârtie. Cartierul Hochfeld a devenit o pată întunecată pe harta oraşului Duisburg.
„Pentru poporul nostru nu este deloc bine”, spune Stamenova în reportajul Die Welt. Femeia nu acceptă comportamentul multor conaţionali de-ai săi: „Oameni apţi de muncă nu lucrează. Dar ar trebui s-o facă! Germania oferă atâtea posibilităţi…” Şi Stamenova se plânge de mizeria din clădiri şi din jurul acestora. Îi este ruşine să spună că trăieşte în Hochfeld.
Ministrul de stat în Ministerul federal al Afacerilor Externe, responsabil pentru Europa, social-democratul Michael Roth (SPD), şi câţiva reprezentanţi ai administraţiei locale s-au întâlnit la faţa locului pentru a analiza situaţia din Hochfeld.
Michael Roth a făcut şi o vizită în Marxloh – un alt cartier-problemă al oraşului, în care integrarea străinilor poate fi considerată un proces eşuat până acum. În 2015, însăşi cancelara Angela Merkel (CDU) a purtat discuţii cu unii dintre locuitorii cartierului. În luna martie a acestui an, preşedintele Frank-Walter Steinmeier a cerut informaţii privind eforturile oraşului de redresare a situaţiei în Marxloh.
Nici cartierul Hochfeld nu are o reputaţie mai bună. Michael Roth vede în Diana Stamenova un exemplu pozitiv de integrare. La fel de apreciate au fost şi alte trei imigrante prezente la întâlnirea cu oficialul german – una din Bulgaria şi două românce. Reprezentanţii oraşului se străduiesc să-i expună gravitatea situaţiei politicianului social-democrat: „Luptăm atât pentru digitalizare, cât şi pentru săli de clasă, bănci, scaune”, spune Reinhardt Schmidt de la administraţia locală.
Orașe atractive pentru români și bulgari
Pentru bulgari şi români, Duisburgul şi multe alte oraşe germane sunt deosebit de atrăgătoare. În acestea există comunităţi numeroase de romi şi multe case goale. Acum câţiva ani se estima că numai în Duisburg ar fi aproximativ 10.000 de clădiri nelocuite. Autorităţile locale au început să se confrunte cu problema migranţilor din noile ţări membre ale spaţiului comunitar veniţi în Germania să profite de ajutoarele sociale net superioare celor oferite în ţările de origine. În ultimii ani, oraşul Duisburg a suplimentat bugetul alocat serviciilor de integrare. Noi locuri au fost înfiinţate în şcoli şi grădiniţe. Concomitent, o serie de măsuri restrictive au fost gândite pentru preîntâmpinarea fraudelor. Pentru o mai bună imagine a oraşului a fost iniţiat proiectul „Toleranţă zero. Pentru un cartier mai curat” prin care, în anumite zone, s-au efectuat constant controale. Un plan de acţiune a fost elaborat special pentru cartierul Marxloh. Românii şi bulgarii din această parte a oraşului beneficiază de asistenţă pentru integrare în limba maternă. Oamenilor din cartier li se explică regulile de convieţuire.
Citiți AICI continuarea articolului.
Alarmă la Duisburg: Din 1700 de români din cartierul popular Marxloh, nu munceşte NICIUNUL