
Trăiesc, muncesc și plătesc taxe în Germania, dar cu toate acestea mulți cetățeni români nu știu că au drept de vot și de a fi aleși la alegerile locale, chiar dacă nu dețin cetățenia germană. De aproape 30 de ani, cetățenii Uniunii Europene care locuiesc în Germania pot participa la alegerile pentru primării, consilii locale și consilii municipale, însă dreptul este insuficient cunoscut și, în consecință, prea puțin folosit. Anul acesta au loc alegeri locale și în Bavaria, unul dintre landurile în care trăiesc și muncesc mulți români.

În contextul alegerilor locale din Bavaria, care se vor desfășura pe 8 martie, situația a fost remarcată recent și de politicieni locali. Christian Winklmeier, liderul SPD din localitatea Gilching, povestește că, în timpul campaniei electorale din ușă în ușă, a întâlnit familii de cetățeni europeni care nu știau dacă pot vota. „Erau nesiguri și întrebau dacă pot decide cine va fi viitorul primar sau consiliul local”, spune acesta. Răspunsul este clar: DA, pot vota, iar în multe cazuri pot candida, chiar și fără pașaport german.
Drept de vot garantat prin lege europeană
Dreptul cetățenilor UE de a vota sau a fi aleși la alegerile locale este consfințit prin legislația europeană. Fiecare cetățean al celor 27 de state membre ale Uniunii Europene are, pe lângă cetățenia națională, și cetățenie europeană, reglementată prin Articolul 22 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și prin Directiva 94/80/CE din 1994.
În Germania, cetățenii UE sunt înscriși în registrul electoral în aceleași condiții ca și cetățenii germani. Ei pot nu vota doar la alegerile locale, ci și la referendumuri locale, inițiative civice sau consultări publice. Singura limitare majoră este că accesul la funcția de primar sau președinte de district necesită cetățenie germană, cel puțin în unele landuri, inclusiv Bavaria.
Udo Bux, șeful Biroului de legătură al UE din München, subliniază importanța acestui drept: „Dreptul de vot activ și pasiv la nivel local face parte din efortul de a construi o identitate europeană comună, la fel ca steagul UE, pașaportul european, imnul Europei, moneda euro sau libera circulație în spațiul Schengen.”
Citiți și ► Alegeri în Germania, mare înfrângere pentru extrema dreaptă. Ce se întâmplă acum
Românii, o comunitate numeroasă, dar aproape invizibilă la urne
Datele arată că românii sunt printre cele mai numeroase comunități de cetățeni UE din Germania, inclusiv în zona Münchenului (Bavaria). În localitatea Unterschleißheim, de exemplu, românii reprezintă cea mai mare comunitate de cetățeni străini, cu 747 de persoane, urmați de croați și alte naționalități. Cu toate acestea, participarea românilor la alegerile locale este extrem de redusă.
Statisticile oficiale privind prezența la vot a cetățenilor UE nu sunt colectate. Autoritatea de statistică a Bavariei precizează că „cetățenia candidaților sau a alegătorilor nu este un criteriu electoral” și, prin urmare, nu există date privind participarea românilor, polonezilor sau croaților la vot. Realitatea se vede însă în consiliile locale, unde numele românești sunt aproape inexistente, deși comunitatea este numeroasă.
Apostolos Kotsis, consilier local și președinte al comunității grecești din Haar, afirmă că lipsa de informare este una dintre principalele probleme: „Mulți oameni trăiesc aici ca lucrători, dar nu ca cetățeni cu drepturi depline.” El avertizează că participarea redusă a cetățenilor UE avantajează partidele extremiste și eurosceptice: „Dacă toți cetățenii UE ar vota, unele partide ar fi mult mai slabe.”
„Nu sunt doar lucrători, sunt cetățeni cu drepturi”
Un exemplu de integrare civică este Encarna Fernandez Cabañero, cetățean spaniol stabilit de 18 ani în Germania, care a votat la alegerile locale. „Pentru mine, Europa este acasă”, spune ea. „Politica locală, națională și europeană sunt legate între ele”, a declarat aceasta pentru Süddeutsche Zeitung.
La nivel european, problema participării scăzute este recunoscută. În 2023, Parlamentul European a cerut eliminarea obstacolelor administrative și informarea cetățenilor UE în limba lor cu privire la drepturile de vot. Datele UE arată că 11 milioane de cetățeni europeni trăiesc într-un alt stat membru, iar Germania are una dintre cele mai scăzute rate de participare: aproximativ 7% dintre cetățenii UE votează la alegerile locale, comparativ cu 40% în Luxemburg.
Mesajul autorităților și al comunităților locale este clar: românii din Germania au drept de vot, iar acest drept poate influența direct deciziile locale, de la școli și locuințe, până la taxe și infrastructură. „Alegerile locale sunt importante”, subliniază Apostolos Kotsis. „Cine nu votează, lasă pe alții să decidă în locul lui.”
