Parlamentul European a aprobat în sfârșit mai multe legi pentru protecția climei. Parlamentarii au votat marți în sesiunea lor plenară de la Strasbourg, directiva pentru reducerea consumului de energie în locuințe și alte clădiri. Revizuirea directivei privind performanța energetică a clădirilor depășește unul dintre ultimele obstacole pe calea intrării în vigoare. Acum, tot ceea ce lipsește este undă verde din partea celor 27 de guverne UE pentru implementarea noilor standarde energetice ale parcului de clădiri UE.
CITIȚI ȘI ► Nouă directivă UE: Cei care împrumută bani vor fi mai protejați
Cu 370 de voturi pentru, 199 împotrivă și 46 abțineri, sesiunea plenară a Parlamentului European a aprobat marți, 12 martie, acordul la care s-a ajuns la 7 decembrie anul trecut de reducere a impactului asupra mediului al parcului de clădiri europene, responsabil pentru aproximativ 40% din consumul european de energie și 36% din emisiile de CO2 .
Ce prevede directiva
Începând din 2030, toate clădirile rezidențiale noi vor trebui construite pentru a avea emisii zero – începând cu 2028 pentru clădirile publice – urmând ca întregul stoc de clădiri să fie neutru din punct de vedere climatic până în 2050. (Continuă mai jos)
După cum a declarat raportorul pentru Directiva privind performanţa energetică a clădirilor, Ciarán Cuffe (Verzi/ALE), „aceasta este tranziția corectă, acesta este Green Deal, în care nimeni nu este lăsat în urmă”, din momentul în care „oferim clădiri mai bune. și o calitate mai bună a vieții pentru toți.”
În dezbaterea care a precedat votul, comisarul pentru energie, Kadri Simson, a subliniat cu forță că „proprietățile sunt mari consumatoare de energie, nu putem aborda provocările climatice și dependențele de aprovizionarea cu energie dacă nu abordăm „problema imobiliară”, definind acordul la care s-a ajuns „un bun echilibru ambițios între flexibilitate și fezabilitate”, care garantează „măsurile necesare pentru promovarea performanței energetice a celor mai proaste clădiri fără a obliga proprietarii individuali să renoveze”.
Ce prevede directiva
Textul aprobat de Parlamentul European renunță la ideea includerii cerințelor de renovare pentru clădiri individuale pe baza claselor energetice armonizate și stabilește medii de referință pentru fiecare stat pe întregul stoc de clădiri. Pentru clădirile nerezidențiale, 16% dintre clădirile cu cele mai slabe performanțe vor fi vizate pentru renovare până în 2030 și 26% până în 2033. O țintă de reducere a consumului de energie de 16% până în 2030 se va aplica clădirilor rezidențiale și de 20-22% până în 2035.
Scutiri de la aplicarea directivei
Sunt prevăzute scutiri pentru clădirile istorice și agricole, iar țările membre pot decide, de asemenea, să excludă clădirile protejate pentru valoarea lor arhitecturală sau istorică, clădirile temporare, bisericile și lăcașurile de cult. Obligația de a abandona cazanele alimentate cu combustibili fosili pentru încălzire și răcire a fost amânată până în 2040, dar subvențiile pentru cazanele autonome pe combustibili fosili vor înceta până în 2025.
CITIȚI ȘI ► Diplomele românești ale asistenților medicali generaliști vor fi recunoscute automat în UE
Stimulentele financiare
Stimulentele financiare vor fi în continuare posibile pentru sistemele de încălzire care utilizează o cantitate „semnificativă” de energie regenerabilă, cum ar fi cele care combină o centrală cu un sistem solar termic sau o pompă de căldură. Apropo de surse regenerabile, instalarea obligatorie a panourilor solare pe acoperișuri va viza clădirile publice și nerezidențiale „în funcție de dimensiunea acestora” și toate clădirile rezidențiale noi până în 2030.
Proprietarii persoane fizice
În ceea ce privește în mod specific persoanele fizice, nu există o obligație universală pentru renovarea clădirilor, dar va fi necesar să se aștepte definirea planurilor naționale adaptabile, care prevăd o intervenție medie asupra întregului ansamblu de clădiri (cu cele două ținte până în 2030 și 2035).
Prin urmare, țările membre individuale vor defini standardele minime de performanță energetică și vor decide care clădiri și ce nivel de renovare vor fi necesare: se vor putea concentra pe clădiri mai vechi, cu clase de performanță energetică ridicate, sau pe cele mai mari și mai poluante.
Directiva privind performanța energetică a clădirilor va trebui acum să fie aprobată oficial de Consiliu și, în urma publicării textului în Jurnalul Oficial al UE, punerea în aplicare a normelor ar trebui să înceapă în 2026.