O creștere accentuată a numărului de infectări cu coronavirus, în ultimele două săptămâni, a pus Europa în alertă maximă. Vacanţele, în special, sunt blamate pentru explozia de cazuri noi de COVID-19 în Europa. Întrebarea care stă acum pe buzele europenilor este: „Urmează noi restricţii şi controale drastice?”
În această vară, pentru o scurtă perioadă, aeroporturile din Europa s-au întors la vechia forfotă după ce milioane de pasageri s-au grăbit să profite de relaxarea măsurilor restrictive, organizându-şi vacanţe de-a lungul rivierei franceze, pe insulele greceşti sau în alte destinaţii populare. Dar călătoriile europene neîngrădite de restricţii nu au durat decât câteva săptămâni.
Destinaţiile populare devenite acum focare
Cele mai populare destinaţii de vacanţă – Grecia şi Croaţia, care nu au avut probleme semnificative din cauza primului val de coronavirus din Europa, se confruntă acum cu un număr exacerbat de noi cazuri în unele dintre cele mai vizitate regiuni şi se ocupă de gestionarea celor mai mari focare pe care le-au înregistrat până în prezent.
Între timp, ţările care reuşiseră să ţină focarele sub control, învinovăţesc parţial călătoriile locuitorilor pentru noul vârf. Italia raportează că 30% din noile sale cazuri provin de la persoane infectate în străinătate. Referindu-se la riscul celor care se întorc din vacanţe, cancelarul austriac Sebastian Kurz a declarat că „virusul vine în Austria, cu maşina”.
Institutul Robert Koch, principala autoritate publică sanitară din Germania, a declarat că incidența cumulativă a Covid-19 în ultimele șapte zile a crescut brusc în toate cele 16 regiuni ale Germaniei, o traiectorie pe care a descris-o ca „alarmantă”. Institutul a dat vina pe înmulțirea reuniunilor și petrecerilor familiale, precum și pe tinerii care se întorc din vacanță, 40 % din noile cazuri provenind se pare de la cei care au călătorit.
Libera circulaţie în Europa, îngrădită din nou?
La prima vedere, liderii europeni sunt dornici să evite reimpunerea unor restricţii drastice asupra libertății de mișcare, deoarece vor să permită economiilor să se recupereze din cea mai profundă recesiune de la cel de-al doilea Război Mondial.
Deocamdată, guvernele europene au convenit că este benefic să reducă libera circulaţie – un principiu fundamental al Uniunii Europene – din locurile care au rate de transmisie mai mari. În unele cazuri, acestea se aplică tuturor celor care călătoresc – sau se întorc – dintr-o anumită ţară.
În alte cazuri, restricţiile sunt limitate la anumite zone „cu risc ridicat”. Persoanele care călătoresc din Barcelona în Belgia trebuie să respecte o carantină obligatorie de 14 zile. Pentru cei care au fost la Madrid, carantina este doar recomandată. Românii din 15 judeţe şi municipiul Bucureşti care vor să intre în Germania trebuie să completeze un formular şi să se autoizoleze timp de două săptămâni.
Ei pot scăpa de autoizolare dacă au un test negativ la COVID-19, efectuat cu 48 de ore înainte de a intra în ţară, însă alte state nu oferă această opţiune aşa că toţi cei care vin din zone cu risc trebuie să stea în carantină două săptămâni.
Marea Britanie, care negociază cu Uniunea Europeană relaţia post-Brexit, a eliminat constant ţările europene de pe lista verde. Prima dată au fost scoase Spanie şi Luxemburg, la sfârşitul lunii iulie. Apoi Belgia, Franţa, Malta şi Olanda. Croaţia şi Austria au fost eliminate vineri – o decizie care a obligat zeci de mii de călători să-şi caute zboruri înapoi spre casă sau să facă obiectul carantinei de 14 zile.