in

Români sclavi în străinătate, Ministerul de Externe „se spală pe mâini”, acuză Rareș Bogdan

Scandal în trei etape:

Mai întâi Robert Cazanciuc, președintele Senatului, cere audierea lui Aurescu, în scandalul românilor plecați la muncă în străinătate în timpul pandemiei.

Apoi Bogdan Aurescu, care cere românilor să fie atenți la contractele de muncă din străinătate, iar MAE a emis un comunicat în care explică faptul că nu a negociat acorduri cu alte țări.

În fine, Rareș Bogdan desființează comunicatul MAE: „ orice cetățean care e în afara granițelor, care are cetățenia română, este responsabilitatea ministerului și a țării sale. ”, spune Rareș Bogdan.

Robert Cazanciuc

Preşedintele interimar al Senatului, Robert Cazanciuc, a cerut audierea ministrului de externe Bogdan Aurescu.

„Luni, 4 mai a.c., în cadrul Biroului Permanent al Senatului, voi propune audierea ministrului de Externe, domnul Bogdan Aurescu, în cadrul Comisiilor reunite pentru muncă, pentru politică externă şi afaceri europene referitor la măsurile luate de Guvern pentru protejarea lucrătorilor români din străinatate în perioada pandemiei”, a scris Cazanciuc, sâmbătă, pe Facebook.

Cazanciuc a mai scris vineri, pe Facebook, că solidaritatea muncitorilor români care lucrează în străinătate trebuie să devină „o realitate”, iar statul român ar trebui să negocieze, prin acorduri cu alte ţări, condiţii mai bune pentru cei care aleg să muncească peste hotare.

„La 1 Mai 2020, Solidaritatea, aşa cum a fost cunoscută iniţial în România sărbătoarea muncitorilor, trebuie să devină urgent o realitate pentru miile de muncitori români îmbarcaţi în avioane şi duşi să lucreze câmpurile unde ziua de muncă înseamnă 12 ore pe zi, şapte zile din şapte, aşa cum se întâmpla acum două secole, când erau abandonaţi de ţara de origine şi exploataţi de ţara adoptivă”, a afirmat Cazanciuc.

Potrivit lui Cazanciuc, diplomaţii români trebuie să verifice ceea ce presa prezintă drept „suferinţele muncitorilor români”.

Luni, 4 mai a.c., în cadrul Biroului Permanent al Senatului, voi propune audierea ministrului de Externe, domnul Bogdan…

Posted by Robert Cazanciuc on Saturday, May 2, 2020

Poziția MAE

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, le-a atrase atenția românilor care pleacă la lucru în străinătate să fie foarte atenți când încheie contracte de muncă.

„Nu este niciun contract cadru sau acord care să fi fost încheiat între statul român sau un alt stat. Fiecare cetăţean român este liber să plece la muncă dacă dorește, dar Ministerul de Externe solicită acestor cetăţeni să fie extrem de atenți atunci când își încheie contractele, pentru că noi în străinătate, prin misiunile noastra diplomatice, avem competența și atribuția de a ne ocupa să vedem că aceste contracte sunt respectate. Prin urmare, ca să putem fi eficienți în a ne asigurat că prevederile contractelor sunt respectate în străinătate el trebuie să fie bine încheiate în țară, dar aceasta nu mai este în competența Ministerului de Externe, ci a Misterului Muncii.”

Ministerul Afacerilor Externe a emis un comunicat în care spune:

„(…) misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României din străinătate au tratat cu prioritate orice solicitare de sprijin venită din partea cetățenilor români și, de asemenea, s-au autosesizat, inclusiv urmare semnalărilor din mass-media asupra unor situații punctuale, efectuând demersuri în mod pro-activ, la nivelul autorităților locale și centrale, pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile contractelor de muncă și a modului în care sunt aplicate prevederile legislației europene și naționale relevante, depunând eforturi pentru soluționarea fiecărui caz, conform competențelor.

De asemenea, MAE a recomandat insistent cetățenilor români aflați în străinătate și confruntați cu situații dificile, inclusiv cazuri în care drepturile acestora nu sunt respectate, să contacteze misiunea diplomatică sau oficiul consular cel mai apropiat pentru asistență și îndrumare.

MAE a subliniat că este important, în egală măsură, ca cetățenii români ale căror drepturi sunt încălcate să sesizeze și în mod direct autoritățile competente din statele unde își desfășoară activitatea, având în vedere că atribuțiile de control sau de evaluare a legalității contractelor de muncă revin autorităților competente din statele de reședință, și nu misiunilor diplomatice și oficiilor consulare.(…)

Față de menționarea existenței unor acorduri guvernamentale sau convenții bilaterale încheiate de România cu alte state europene pe tema lucrătorilor sezonieri, MAE precizează că nu există astfel de acorduri bilaterale și subliniază că lucrătorii români, în calitate de cetățeni ai Uniunii Europene, beneficiază, în baza legislației europene, de dreptul la liberă circulație a persoanelor în interiorul Uniunii Europene, una dintre cele patru libertăți fundamentale ale UE. Aceasta implică dreptul lucrătorilor de a se deplasa și de a-și desfășura activitatea profesională în alte state ale UE, precum și dreptul de a fi tratați în mod egal cu cetățenii statului membru în care se află în calitate de lucrători. (..)”

Așadar MAE susține că există destule norme în UE care să-i protejeze pe români. Din păcate, realitatea infirmă de multe ori aplicarea acestor norme.

Rareș Bogdan atacă

“Ministerul spunea că nu e responsabilitatea lor. Eu vă spun că orice cetățean care e în afara granițelor, care are cetățenia română, este responsabilitatea ministerului și a țării sale. Dacă ar fi dat în Israel, în SUA, în Franța, Ministerul de Externe un astfel de comunicat, astăzi nu mai era în funcție nici ministrul, nici secretarul de stat, nici cei care au dat comunicatul, dar suntem în România. Eu vreau să aflu de ieri cine a dat acel comunicat prin care MAE se spală pe mâini cu privire la situația unor români. Nu ai voie să fac așa ceva”, a declarat Rareş Bogdan la Antena 3.

Înscrie-te pe pagina noastră de Facebook: ZIARUL ROMÂNESC GERMANIA

Crimă într-o familie de români din Germania, soțul și-a înjunghiat de 18 ori soția pentru că voia să-l părăsească, proces la Bonn

Curier din Caracal, condamnat în Germania pentru furtul a șapte colete în valoare de 35.000 de euro