in

«Nu am cerut mărirea tuturor taxelor consulare, ci numai a celor de urgență»

Este din 2008 în Parlamentul României. După două mandate de senator de diaspora, Viorel Badea, 48 de ani, născut la Craiova, absolvent de filologie, candidează din nou. Este pe primul loc pe lista PNL. I-am adresat câteva întrebări despre realizările mandatului său, pentru care ar merita să fie reales.

Viorel Badea vorbește despre politica făcută în biserică și despre numărul mic de parlamentari în diaspora, dar și despre cât a cheltuit cu deplasările în acești patru ani de mandat. În partea a doua a interviului senatorul Badea vorbește despre cea mai puternică acuzație care i se aduce pe Facebook: vom afla cum și mai ales de ce a votat pentru mărirea unor taxe consulare.

Prima parte a interviului o puteți accesa aici: Viorel Badea: «Un parlamentar de diaspora reprezintă două milioane de cetățeni»

Viorel Riceard BADEA, Romania Viorel Riceard BADEA, Roumanie

Cel mai important reproș care vi se face, în mediul virtual, este că ați votat pentru mărirea taxelor consulare, susținând chiar că românii din diaspora v-au cerut asta, pentru a avea servicii mai bune. Vă pare rău pentru acea declarație?

«În legătură cu informaţia eronată privind faptul că eu aş fi cerut, în 2010, mărirea taxelor consulare, vă mărturisesc că eu nu am a fost iniţiatorul Legii 78/2010, Lege care a modificat cuantumul taxelor consulare, mai mult decât atât, nu am fost nici măcar semnatar al acestei iniţiative. Aşadar, nu am luat cuvântul în numele iniţiatorilor, ci am fost desemnat să iau cuvântul în numele grupului parlamentar din care făceam parte, pentru a exprima intenţia de vot a întregului grup parlamentar, nu numai a mea.

În momentul în care am luat cuvântul pe marginea acestei iniţiative legislative, am făcut referire referire strict la necesitatea de majorare a taxelor consulare de urgenţă, taxe care sunt folosite exclusiv în Consulate pentru îmbunătăţirea serviciilor consulare, plata cheltuielilor de transport al cetăţenilor români aflaţi în situaţii deosebite şi fără resurse financiare şi al copiilor fără tutelă, precum și pentru plata cheltuielilor de repatriere a cetăţenilor români, decedaţi pe teritoriul statelor de reşedinţă, pentru care familia nu poate suporta costurile de repatriere şi nu există posibilitatea înhumării sau incinerării, în statul în care a survenit decesul, deci direct în interesul membrilor comunităţii.

Această majorare era una minoră şi, spre deosebire de celelalte taxe consulare care se transferă în Trezorerie şi apoi se regăsesc în cheltuieli operate în românia, taxele de urgenţă se folosesc NUMAI în beneficiul direct al comunităţilor de români din diaspora.»

Românii din UK sunt afectați de Brexit, ce ați reușit să faceți pentru ei?

«Protecţia românilor din UK în contextul unor eventuale măsuri care să îi afecteze pe aceştia este un atribut al tuturor instituţiilor statului român : Preşedinte, Parlament, Guvern. Momentan, acţiunea mea se limitează la consultări cu membrii comunităţii, întâlniri cu autorităţile locale din Marea Britanie (la nivel de primării în Londra, Bristol, Birmingham) pentru a monitoriza şi a reacţiona atunci când există cazuri de xenofobie la adresa românilor, precum şi discuţii cu membrii delegaţiei britanice din Adunarea parlamentară a Consiliului Europei în marja acestui subiect.»

O temă de nemulțumire în diaspora este lipsa unui fond pentru repatrierea românilor care își pierd viața în străinătate. Cum credeți că ar trebui rezolvată problema?

«Pentru mine chestiunea repatrierii cetăţenilor români care decedează în străinătate a reprezentat permanent o prioritate de grad zero. În acest sens, am înaintat de trei ori o iniţiativă legislativă pentru finanţarea repatrierii decedaţilor, iniţiativă care a fost respinsă de tot atâtea ori de către plenul celor două camere. A patra oară am revenit cu această iniţiativă, încercând să implic autorităţile locale din localitatea de origine a decedatului în suportarea costurilor repatrierii acestuia, în condiţiile în care se demonstrează că familia nu poate susţine aceste cheltuieli. Din fericire, această ultimă iniţiativă a fost votată favorabil în plenul Senatului, urmând ca, în sesiunea următoare să intre în dezbaterea Camerei şi să fie adoptată.»

De ce filialele PNL din străinătate nu au reușit să se consolideze? Se schimbă mereu componența, se anunță plecări în masă la alte partide, membri care întorc armele împotriva foștilor colegi de partid. Ce se întâmplă în PNL Diaspora?

«Pot să spun că, în acest moment, Partidul Naţional Liberal are cele mai multe şi mai bine structurate filale de partid din diaspora şi din Republica Moldova. Această realitate transpare şi din lista de candidaţi pe care PNL a propus-o pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016. Evident că, acolo unde este o activitate susţinută, apar şi inadvertenţe resimţite la nivelul relaţiilor interpersonale din filialele de partid. Totodată, necesitatea eficientizării acţiunii politice a PNL în diaspora a determinat schimbări şi modificări de organigramă în filialele noastre, perfect statutar, pentru a contura o echipă formată din lideri curaţi, competenţi şi activi în promovarea principiilor liberale în diaspora. Aşa-zisele ”scandaluri” promovate în special în media de către foşti membri PNL din diaspora nu sunt altceva decât expresia unor frustrări personale generate de incapacitatea acestor persoane de a performa la nivel politic şi de a se relaţiona atât cu colegii, cât şi cu membrii comunităţii din care fac parte. Şi când spun “foşti membri” mă refer la 4 persoane din Italia şi la 3 persoane din Spania care nu se reprezintă decât pe ei şi care nu au promovat niciodată o platformă politică la care să adere mai mulţi români. Istorioare de genul “PNL Diaspora nu mai există“ sau “PNL Italia a trecut la PMP “ sunt fantasmagorii alimentate de nevoia unor ipochimeni de a dobândi notorietate cu orice preţ, chiar şi cu preţul de a deveni penibili.»

De cine vă temeți în această campanie? Daniel Țecu de la PMP sau Marius Vili Sârbu de la PSD?

«În primul rând aş vrea să îi felicit pe toţi cei care, indiferent de partidul pe care îl reprezintă, au intrat în această competiţie pentru a le da o şansă românilor din diaspora să fie reprezentaţi în cea mai legitimă instituţie a statului român. Pentru mine, candidaţii celorlalte partide sunt adversari, nu duşmani, sunt persoane cu care îmi doresc să intru într-o confruntare civilizată, argumentată, într-o competiţie bazată pe fair-play şi pe dezbateri politice oneste şi serioase. Dacă este să mă tem de cineva în această campanie, cel de care mă tem cel mai tare sunt eu însumi, de modul în care o să reuşesc sau nu să îi conving pe românii din diasporă de eficienţa şi impactul proiectelor pe care le voi propune în această competiţie extrem de importantă.»

Ce intenționați să faceți pentru românii din diaspora dacă veți obține un nou mandat de parlamentar?

«În perioada imediat următoare intenţionez să iniţiez o nouă recomandare a Consiliului Europei referitoare la stoparea sclavagismului modern la care sunt supuşi mulţi români în Europa Occidentală, de asemenea să duc la bun sfârşit iniţiativa repatrierii cetăţenilor români decedaţi în străinătate, precum şi modificarea Legii Cetăţeniei române pentru reducerea termenelor de redobândire a acestei cetăţenii pentru confraţii noştri din Basarabia. În acelaşi timp, voi promova necesitatea introducerii votului electronic şi reluarea discuţiei în Parlament referitoare la mărirea numărului de parlamentari pentru românii din diaspora.

În ceea ce priveşte reformele instituţionale, voi continua să militez pentru transformarea Departamentului într-un Minister al românilor de pretutindeni, minister care să înglobeze toate instituţiile care reprezintă acum românii de pretutindeni şi din care să facă parte şi Agenţia Naţională pentru Repatriere, instituţie care să monitorizeze şi să acorde protecţie reală românilor care intenţionează să revină în patrie şi, eventual, să investească în afaceri în România.»

Sorin Cehan

Primii români din diaspora AU VOTAT DEJA: «Oamenii au trimis deja plicurile înapoi cu opțiunea de vot exprimată»

 

Heilbronn: Un român, condamnat după ce și-a bătut cu brutalitate colegii de apartament. Unul dintre ei a rămas inapt pentru muncă din cauza rănilor

Revoluția lui Siegfried Mureșan: «Vom sprijini presa independentă din diaspora»