Procurorii DNA au clasat, pe 15 noiembrie, dosarul privind votul pentru alegerile prezidențiale din Diaspora, la baza deciziei fiind refuzul Parlamentului de a încuviința urmărirea penală a lui Titus Corlățean, cel care la vremea aceea era ministru al Afacerilor Externe, și decizia CCR în cazul anchetării OUG 13, scrie Evz.
„La data de 15 noiembrie 2018, procurorii anticorupție au dispus soluția clasării, conform art. 16 alin 1, lit. b, teza întâi („fapta nu este prevăzută de legea penală …”) și e, teza finală („lipsește … o altă condiție prevăzută de lege, necesară pentru punerea în mișcare a acțiunii penale”) din Codul de Procedură Penală.
Raportat la situația descrisă mai sus, din probele administrate în cursul urmăririi penale a rezultat faptul că exercitarea dreptului la vot al cetățenilor români aflați în străinătate ar fi fost în mod serios îngreunată, și în anumite cazuri chiar împiedicată, numeroase persoane fiind puse astfel în fața imposibilității de a-și exercita drepturile electorale.
Una dintre cauzele care a generat această situație a fost reprezentată de cadrul legal deficitar în baza căruia s-a desfășurat procesul electoral. Un număr însemnat de sesizări au solicitat efectuarea de cercetări sub acest aspect și în ceea ce privește omisiunea autorităților de a adopta acele măsuri legislative care să faciliteze exercitarea drepturilor electorale.
Conform Deciziei nr. 68 din 27 februarie 2017 a Curții Constituționale, o opțiune de politică legislativă, care în cauză ar fi putut avea ca efect îmbunătățirea situației exercitării dreptului la vot și limitarea împiedicării exercitării acestuia, nu poate fi analizată de organele judiciare, din perspectiva unei eventuale activități infracționale, aceasta indiferent care ar fi efectele urmărite și produse prin adoptarea ori neadoptarea unor acte normative.
În ceea ce privește absentarea în ziua votului a unor membri ai comisiilor electorale, desemnați din partea anumitor partide politice, o atare faptă a fost apreciată de legiuitor ca fiind de natură contravențională (Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, la art. 55, lit. u prevede că este contravenție „încălcarea de către membrii birourilor electorale a obligației de a participa la activitatea acestor birouri”).
Un alt aspect care a condus la îngrădirea dreptului la vot al cetățenilor români aflați în străinătate ar fi constituit-o modalitatea în care Ministerul Afacerilor Externe a organizat procesul electoral, în primul rând prin stabilirea unui număr insuficient de secții de votare, contrar propunerilor făcute de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate, și în al doilea rând prin modalitatea de dispunere a acestora, cu ignorarea datelor existente, referitoare la zonele în care se aflau cei mai mulți cetățeni români, și a participării acestora la procesele electorale anterioare.
La data de 21 iunie 2016, prin hotărârea nr. 88/2016, plenul Senatului a respins solicitarea DNA de începere a urmăririi penale în legătură cu o persoană, înalt demnitar, membru al Guvernului care avea și calitatea de senator, față de care ar fi existat aspecte din care ar fi rezultat suspiciunea rezonabilă că ar fi comis faptele menționate mai sus.
În aceste condiții s-a constatat că lipsește o condiție cerută de lege, necesară pentru punerea în mișcare a acțiunii penale, fapt care împiedică și dispunerea efectuării în continuare a urmăririi penale, împrejurare care impune, clasarea cauzei”.
Procurorii au cerut in 2016 aviz pentru cercetarea lui Titus Corlățean, acesta fiind acuzat de abuz în serviciu, cu obținere de foloase necuvenite pentru altul si împiedicarea exercitării drepturilor electorale, insa Parlamentul a respins solicitarea.
Titus Corlăţean a scăpat de urmărirea penală. Dosarul Diaspora a fost îngropat