Europarlamentarul Victor Negrescu este singurul ales de la Bruxelles care a protestat atunci când Elveția a impus restricții pentru români. A cerut intervenția Comisiei Europene, care deocamdată nu a dat un răspuns. Iată cum se vede diaspora românească de la Bruxelles.
Pentru prima dată după 2014, o ţară introduce restricţii pe piaţa muncii pentru români. După Elveţia vor mai urma şi alte ţări? Marea Britanie, de exemplu?
«Este regretabilă decizia Elveţiei şi tocmai de aceea am cerut Comisiei Europene să reacţioneze în apărarea cetăţenilor români afectaţi de această evoluţie. Unul dintre motive este chiar acesta: dacă Uniunea Europeană nu se exprimă ferm în astfel de situaţii când sunt afectate drepturile cetăţenilor săi, alte state pot urma exemplul Elveţiei şi pot recurge la politici similare. Marea Britanie este o problema separată şi acolo va fi, din nou, nevoie de multă fermitate atât la nivelul instituţiilor europene în negocierile cu guvernul britanic, cât şi din partea autorităţilor româneşti. »
Aţi cerut intervenţia Comisiei Europene în privinţa deciziei Elveţiei. Aţi avut vreo reacţie la această cerere?
«Voi insista să obţin un răspuns pentru că, repet, o astfel de decizie nu poate fi primită cu pasivitate şi resemnare, fiindcă poate servi drept precedent. Este cel mai bun prilej pentru ca Uniunea Europeană să demonstreze că îşi protejează cetăţenii. »
Sunteţi singurul parlamentar român care a luat atitudine în chestiunea restricţiilor elveţiene. De ce ieşiţi din rând? Până la urmă, diaspora nu a acordat multe voturi partidului din care faceţi parte, PSD.
«Sunt un reprezentant al românilor în Parlamentul European, nu doar al unei categorii sociale. Acest lucru nu are legătură nici cu numărul de voturi pe care l-a primit partidul din care fac parte într-o regiune sau alta, şi nici cu atitudinea altor partide. În opinia mea, drepturile cetăţenilor români nu pot fi subiect de negociere, şi nu pot fi trecute niciodată cu vederea. Mai mult decât atât sunt unul dintre cei implicați în politică care au fost formați în diaspora. Am trăit aproape 9 ani în străinătate și înțeleg nevoia românilor de peste hotare de a se simți protejați și apărați atunci când le sunt încălcate drepturile. Nu este prima mea reacție de acest gen și voi continua să reacționez de fiecare dacă când se comite o injustiție. »
Nu se ştiu foarte multe despre Parlamentul European, impresia generală e că este foarte departe de oameni. Este o imagine negativă, în cel mai bun caz neutră. De ce se întâmplă aşa ceva?
«Parlamentul European este mai puţin prezent în dezbaterea publică de la noi (ca şi în celelalte state UE, ca să fim corecţi) pentru că temele pe care le dezbatem acolo nu sunt neapărat legate de agenda imediată a mass-media. Cu toate acestea, ele au legătură cât se poate de directă cu interesele cetăţenilor – decizii precum eliminarea tarifelor de roaming sau alocarea de fonduri pentru crearea de locuri de muncă destinate tinerilor sunt de maxim interes pentru toată lumea. Totuşi, ele sunt reflectate mai rar. Personal, am încercat, încă de la începutul mandatului, să comunic pe larg despre ceea ce fac, inclusiv prin intermediul reţelelor sociale, unde pot dialoga direct cu oamenii şi le răspund intotdeauna la întrebări. »
Dumneavoastră, de exemplu, de când aţi fost ales, foarte pe scurt, ce aţi reuşit să faceţi?
«Toate proiectele pe care le-am iniţiat ca europarlamentar au fost gândite pentru a ajuta România. Mă bucur să pot spune că sunt europarlamentarul care a iniţiat cel mai mare număr de proiecte aprobate pentru finanţare de la Comisia Europeană – peste 8 proiecte în valoare de peste 9,3 milioane de euro. M-am axat pe acele domenii unde noi ca ţară avem cea mai mare nevoie de atenţie, fonduri, infrastructură (sănătate, educaţie, industrie), dar şi pe un domeniu unde avem competenţă şi resurse umane, dar nu le folosim la adevărata capacitate deşi am putea: IT şi digital.
Am fost desemnat în 2015 Europarlamentarul anului în domeniul Agenda Digitală şi pot afirma că proiectele pe care le-am iniţiat au avut ca scop principal dezvoltarea potenţialului României în acest domeniu, sprijinirea profesioniştilor şi antreprenorilor români. M-am luptat pentru alocarea mai multor fonduri pentru tinerii şomeri, dar şi pentru muncitorii disponibilizaţi, am apărat România de câte ori au existat atacuri (în special atunci când românii din diaspora au fost victimele unor nedreptăţi) şi am cerut mereu ca românii să fie trataţi cu respectul pe care îl merită. »
Ce se va întâmplă în Europa? Euroscepticii devin din ce în ce mai puternici, nemulţumirile cresc, Europa pare un fel de ţap ispăşitor. Europa cu două viteze este o soluţie?
«Din fericire, alegerile recente din Olanda şi din Franţa au fost semnale pozitive: au arătat că euroscepticii şi populiştii nu reuşesc să convingă într-o măsură decisivă – însă procentele considerabile obţinute nu pot fi ignorate. Europa nu poate avea mai multe viteze dacă acest lucru înseamnă mai multe categorii de cetăţeni cu drepturi diferite. Nu putem accepta o astfel de situaţie.
În opinia mea, procesul de reconfigurare prin care trece acum Uniunea Europeană poate fi o importantă oportunitate pe care România trebuie să o fructifice. Putem fi un actor regional mai important, putem avea un rol mai mare la masa deciziilor în UE, ne putem afirma identitatea în context european, ne putem confirma poziţia de stat membru matur, tocmai în această epocă dominată de căutări şi de recalibrări. Important e să ştim ce vrem şi să ne urmărim consecvent obiectivele. »
Revenind la diaspora, românii continuă să emigreze în masă, cea mai mare creştere după sirieni, potrivit unui Raport ONU, dar să nu uităm că în Siria e război. De ce se pleacă din România că pe timp de război?
«În continuare persistă un important decalaj de dezvoltare între România şi statele dezvoltate din UE, iar acest lucru este normal, au trecut doar 10 ani de la aderare şi am avut foarte multe de recuperat. Este o experienţă prin care au trecut multe ţări după integrare şi un proces care a scăzut în intensitate pe măsură ce acest decalaj s-a şters. Unul din scopurile pentru care a fost creată UE este chiar această uniformizare a nivelului de dezvoltare pe tot teritoriul sau.
Pe măsură ce economia se va întări, fondurile europene vor fi valorificate la potenţialul maxim, iar politicile sociale vor fi tot mai solide, românii vor înceta să mai caute soluţii peste hotare.
Avem nevoie în ţară de experienţa, abilităţile şi energia românilor plecaţi peste hotare, de capacitatea lor extraordinară de a determina schimbări pozitive, dar în acelaşi timp România trebuie sa fie pregătită să le ofere mult mai mult pentru a-i convinge să se întoarcă.»
Sorin Cehan
INTERZIS la muncă în Elveţia: restricţii pe piaţa muncii pentru români şi bulgari