Turismul, odinioară sinonim cu descoperirea și respectul pentru locuri și culturi, a devenit în multe colțuri ale lumii o povară greu de dus. Orașe sufocate, natură degradată, comunități locale împinse la limită și ecosisteme fragile amenințate definesc tot mai des destinații considerate „de vis”. În acest context, celebrul ghid de călătorii Fodor’s a publicat No-List 2026, un avertisment ferm pentru turiștii din întreaga lume. Nu este un apel la boicot, ci un semnal de alarmă: sunt locuri unde presiunea turistică a devenit „insustenabilă”, iar pauza este vitală pentru oameni și natură.
Lista scoate la lumină realități incomode despre opt destinații extrem de populare, unde numărul vizitatorilor crește mai repede decât capacitatea de a le proteja. De la ghețari care dispar sub ochii turiștilor până la cartiere istorice transformate în decoruri pentru selfie-uri, aceste exemple arată cât de fragil este echilibrul dintre călătorie și responsabilitate.
Antarctica, ultima sălbăticie sub asediu
Antarctica continuă să fascineze prin peisajele sale ireale și promisiunea unei naturi neatinse. Tocmai această aură a „ultimului loc pur” a transformat continentul înghețat într-un magnet pentru expediții turistice. În sezonul 2023–2024, aproximativ 120.000 de persoane au ajuns aici, iar estimările arată că numărul s-ar putea dubla până în 2033.
Deși marile nave de croazieră nu au acces, micile vase de expediție și ambarcațiunile private se înmulțesc. Specialiștii avertizează că Antarctica alunecă periculos spre turism de masă, iar cercetători din domeniu spun clar: acest continent nu ar trebui să fie pe lista de dorințe a nimănui. Impactul asupra ecosistemelor fragile este mult prea mare pentru a fi ignorat.
Canarele, paradisul unde localnicii spun „destul”
Insulele Canare sunt promovate ca destinație perfectă tot anul, însă realitatea locală este tot mai tensionată. Doar în prima jumătate a lui 2025, șapte milioane de turiști au ajuns pe insule, generând trafic sufocant, presiune pe infrastructură și o criză a locuințelor.
Închirierea masivă pentru turiști a făcut ca tinerii localnici să nu-și mai permită chirii sau proprietăți. În paralel, distrugerea spațiilor naturale și amenințarea penuriei de apă au scos oamenii în stradă. Organizațiile de mediu avertizează că insulele își pierd biodiversitatea și identitatea, transformându-se în simple decoruri turistice.
Glacier National Park, frumusețea care se topește
Parcul Național Glacier din Montana este un simbol al sălbăticiei nord-americane, dar și un exemplu dureros al schimbărilor climatice accelerate. Din aproximativ 150 de ghețari existenți odinioară, au mai rămas doar 27, iar aceștia ar putea dispărea complet până în 2030.
Paradoxal, pe măsură ce natura se degradează, numărul vizitatorilor crește. Mulți vor să vadă parcul „până nu este prea târziu”. Rezultatul este un aflux masiv de turiști, ambuteiaje pe celebra Going-to-the-Sun Road, poluare și deșeuri, dar și presiune suplimentară asupra unui ecosistem deja vulnerabil.
Isola Sacra, istorie amenințată de megayachturi
Mică, dar încărcată de istorie, Isola Sacra de lângă Roma se confruntă cu un viitor incert. Construirea unui nou port turistic și de croaziere, care va putea primi până la 1.000 de ambarcațiuni, a stârnit îngrijorări serioase. Locuitorii și ecologiștii se tem de eroziunea coastelor și de distrugerea florei și faunei locale. În plus, Roma, deja copleșită de zeci de milioane de turiști anual, riscă să fie și mai aglomerată odată cu sosirea navelor de croazieră.
Citiți și: Nu Berlin, nu München. Acesta este ”orașul german al viitorului”, de vizitat neapărat în 2026
Jungfrau, Alpii sufocați de succes
Regiunea Jungfrau este imaginea clasică a Elveției alpine: vârfuri spectaculoase, trenuri panoramice și ghețari celebri. Succesul său turistic a devenit însă o problemă. Milioane de vizitatori pe an pun presiune pe drumuri, trasee montane și pe locuințele locale. Excursioniștii de o zi, veniți doar pentru fotografii, aduc puține beneficii economice comunităților, dar contribuie masiv la aglomerație. Între timp, ghețarii continuă să se retragă, iar nemulțumirea localnicilor crește, relatează Saechsische.
Mexico City, farmecul care alungă locuitorii
Capitala Mexicului este un magnet cultural și gastronomic, însă turismul accelerat a declanșat un proces agresiv de gentrificare. Numărul locuințelor închiriate pe termen scurt a explodat, iar prețurile imobiliare s-au multiplicat de zece ori în mai puțin de două decenii. Rezultatul este o criză a locuințelor și proteste tot mai frecvente. Locuitorii vorbesc despre pierderea identității cartierelor, transformate în „neocolonii” turistice, unde viața autentică este înlocuită de consum rapid.
Mombasa, între dezvoltare și dezechilibru social
Mombasa atrage majoritatea turiștilor de pe coasta Kenyei, dar succesul său vine cu un cost ridicat. Supraaglomerarea, poluarea și gestionarea deficitară a resurselor afectează mediul marin și plajele. În afara zonelor turistice, problemele sociale sunt acute: criminalitate ridicată, șomaj masiv în rândul tinerilor și fenomene precum turismul sexual. Specialiștii avertizează că prioritizarea turismului în detrimentul comunităților locale riscă să adâncească dezechilibrele.
Montmartre, cartierul devenit scenă
Montmartre, simbolul boemei pariziene, primește astăzi mai mulți vizitatori decât Turnul Eiffel. Serialele și rețelele sociale au transformat cartierul într-un decor permanent pentru fotografii, în timp ce chiriile au crescut exploziv. Mulți localnici consideră afluxul de turiști „insuportabil”, acuzând pierderea autenticității și comercializarea excesivă. Spiritul artistic care a definit cândva Montmartre riscă să devină doar o amintire.