O descoperire spectaculoasă schimbă harta geologică a Europei. Oamenii de știință au identificat cel mai mare lac termal subteran din lume, ascuns la peste 100 de metri adâncime, în sudul Albaniei, aproape de granița cu Grecia. Descoperirea deschide noi întrebări despre modul în care funcționează sistemele subterane și cât de vulnerabile sunt ele. Ai fi crezut că există așa ceva?
Cel mai mare lac termal subteran din lume
Lacul, numit „Lacul Neuron”, se află la 127 de metri sub pământ, în Peștera Atmos. Cercetătorii au folosit tehnologii moderne precum scanarea LiDAR și cartografierea sonar pentru a măsura cu precizie dimensiunile acestui colos ascuns.
Rezultatele sunt impresionante. Lacul are aproximativ 138 de metri lungime și 42 de metri lățime, iar volumul apei ajunge la circa 8.335 de metri cubi de apă caldă, bogată în minerale. Formarea sa este la fel de spectaculoasă ca dimensiunile. Lacul s-a creat prin speleogeneză cu acid sulfuric, un proces geologic rar în care apele bogate în hidrogen sulfurat reacționează cu oxigenul și modelează calcarul în timp.
Citeşte şi: Capitala culturală de basm care devine noua obsesie pentru city break-uri de iarnă
Un sistem subteran mai activ decât se credea
Această reacție chimică duce la apariția unor camere subterane vaste și a unor sisteme termale complexe. În peșteră, temperatura aerului variază între 15 și 29 de grade Celsius. În timp ce lacul își menține o temperatură constantă de aproximativ 26 de grade Celsius.
Izvoarele din apropiere eliberează în jur de 200 de litri de apă pe secundă, ceea ce arată că sistemul este extrem de activ. Cercetătorii au descoperit că apa circulă mult mai rapid decât se estima anterior.
Testele cu trasori indică viteze de până la 30 de kilometri pe zi, sugerând că rețeaua de peșteri funcționează ca un sistem conectat de conducte. Acest lucru ridică o problemă serioasă, pentru că poluarea de la suprafață ar putea circula rapid prin aceste sisteme carstice.
Ecosisteme fragile și riscuri reale
Experții subliniază că înțelegerea acestor conexiuni este esențială pentru protejarea resurselor de apă. Peșterile bogate în sulf pot susține ecosisteme care depind de energie chimică și nu de lumină solară, iar aceste habitate pot adăposti specii adaptate la condiții extreme.
Oamenii de știință colaborează cu autoritățile locale pentru protejarea sistemului de peșteri. Descoperirea arată clar că inclusiv lacurile aflate la mare adâncime rămân conectate la mediul de la suprafață. Potrivit publicației Ecoticias, rezultatele cercetării au fost publicate în revista International Journal of Speleology, unde specialiștii detaliază caracteristicile și implicațiile acestei descoperiri.