Fenomenul depopulării este cea mai mare problemă pe care o are România în acest moment.
„Avem o mare problemă și din punctul meu de vedere aceasta este cea mai mare problemă pe care o are România în acest moment. Nu avem mari probleme din punct de vedere economic, pentru că într-un fel sau altul noi suntem obișnuiți să ne gestionăm și sărăcia și bogăția. Nu avem mari probleme din punct de vedere politic, pentru că până la urmă politica la noi este ca și creștinismul, foarte veselă, adică o luăm ca atare și ne uităm seara la televizor cum ne uitam în alte vremuri la Cascadorii râsului. Nu avem probleme de stabilitate internă, nu avem probleme de populații, de asimilări de tip cultural ciudate, în schimb avem o mare problemă, cea a depopulării României„, a spus Profesorul de economie Dumitru Chirițescu, în cadrul discursului ținut recent la Craiova la conferința cu tema „Depopularea României – cauze și efecte”.
Dumitru Chirițescu a afirmat că migrația este un fenomen „pe care nu îl inventăm noi acum: oamenii emigrează și imigrează, își caută teritorii în istorie”, însă dincolo de acest aspect nu este un fenomen pe mare amploare pentru o națiune, pentru că oamenii își doresc de fapt să trăiască acasă, în spațiul cultural și de civilizație în care s-au născut, în matricea lor și unde își pot găsi cu adevărat fericirea, „pentru că un om cu adevărat fericit nu este decât în cultura și religia lui„.
„În general, popoarele nu pleacă de acasă. Numai că noi, iată, plecăm de acasă. Acesta este marele paradox pe care noi în trăim azi, acela că noi, românii, plecăm de acasă. Media plecărilor dintr-o țară în general se situează cam între 5 și 10% (plecări, veniri), numai că noi am pierdut, după 2007, 25% și pierdem în continuare masiv populație și suntem un caz particular”, a afirmat profesorul de economie, citat de Agerpres.
În opinia acestuia, cauzele migrației populației din România sunt de ordin economic și cultural. „Este vorba de cauze economice, în primul rând. Suntem săraci, suntem mult mai săraci decât în poeziile ceaușiste.
„Avem ceea ce ne trebuie, dar nu suntem bogați și, mai ales, dincolo de asta, nu avem capacitatea de a mobiliza factorii de producție, de a impune competitivitate și a însemna ceva în concurență din punct de vedere economic. Evident că există cauze multiple pentru care suntem așa, dar cea mai importantă dintre ele este aceea că suntem un popor marginal în această parte a Europei. (…)
O altă cauză este de ordin cultural: se pleacă din România, pentru că noi suntem într-un război româno-român și trebuie să recunoaștem: nu ne mai dăm „bună ziua” ca altădată, nu mai suntem atât de solidari între noi, cum eram altă dată.
Suntem cu adevărat răi între noi și este de cercetat de unde vine această răutate reciprocă. Viețile noastre stau sub acest semn al urii și personal fac un exercițiu teribil zilnic să nu intru acolo și în România e foarte greu să nu intri în acest război în care fiecare se războiește cu fiecare. O altă cauză este dezvoltarea fascinației față de Occident în perioada de dinainte de 1989 datorată și acestei inferiorități de ordin civilizațional, acestui colț în care am fost împinși după 1945, de atrocitatea cu care comunismul a fost impus în România unde nu s-a permis nimic, mai ales în ultimul deceniu”, a spus prof.univ.dr. Chirițescu.
Acesta a precizat că efectele depopulării sunt foarte grave de ordin economic și de ordin cultural, cum ar fi apariția asimetriilor foarte mari în zona forței de muncă, pentru că „să nu mai găsești un zugrav sau un instalator la tine în țară este ca și cum ți-ar pleca gospodarul din propria gospodărie”.
„Tot aud spunând că România recuperează decalaje față de UE. Nu recuperează nimic, pentru că nu recuperează atât din creșterea PIB-ului real, cât prin plecarea populației. Noi, economiștii, facem o prostie că raportăm PIB-ul la numărul de cetățeni și spunem: avem 20.000 euro PIB/cap de locuitor. Da, dar prin plecarea locuitorilor există această creștere. Economia se produce cu oameni, iar oamenii sunt principalul mijloc și scop al unei lumi, ei sunt cei care mobilizează și ei sunt esența a ceea ce înseamnă economia și capital economic și ei dezvoltă capitalul social. Nu avem oameni, nu avem nimic, iar prin pierderea oamenilor putem pierde totul. Efectele sunt și de ordin cultural, pentru că ne putem depersonaliza ca nație, putem pierde ceea ce Claude Levi-Strauss numește pattern cultural, ne putem pierde sufletul neamului românesc cum spunea C.Rădulescu-Motru”, a subliniat Dumitru Chirițescu.
Potrivit acestuia, în acest exod în care pleacă elite și tineri care nu se mai întorc, România pierde „sufletul neamului românesc”, pierde cultura, bagaj informațional, pierde trecutul și pierde viitorul, „pentru că acei oameni odată plecați nu se mai întorc înapoi, la modul masiv vorbind”.
Născut în anul 1965, Dorel Dumitru Chirițescu este decanul Facultății de Șiințe Economice din cadrul Universității „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu. Este colaborator al revistei ‘Dilema veche’, unde ține rubrica ‘Viața de capital’. Cel mai recent volum al său este „Capitalismul, o dezbatere despre construcția socială occidentală’, Editura Institutul European, Iași, 2016.
România a rămas fără forţă de muncă: valurile de emigrare în masă au amplificat criza