Un cutremur cu magnitudinea de 5,3 pe scara Richter s-a produs în dimineața de 28 decembrie la ora 1.20 în zona Vrancea, cu epicentrul la o adâncime de 98,9 km.
Cutremurul a fost resimţit în mai multe judeţe din Sud-Est şi în București, dar și în Ucraina, Moldova, Bulgaria şi în vestul Turciei.
O replică a seismului, cu magnitudine de 2,9 pe scara Richter s-a produs la ora locală 5.01
Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) a anunţat că nu sunt pagube materiale sau victime.
Pentru ca un cutremur să producă pagube în România, magnitudinea trebuie să depăşească 7,6-7,7 magnitudine, însă în viitorul apropiat nu există riscul producerii unui asemenea seism, este de părere preşedintele de onoare al Institutului pentru Fizica Pământului (INFP), Gheorghe Mărmureanu.
„Vrancea este periculoasă şi cu probleme mari după 7,3 grade pe scara Richter. (…) Din punctul meu de vedere, nu este nicio problemă. Nu există riscul unui cutremur mare în viitorul apropiat. (…) Pentru ca un cutremur să producă pagube în România, ar trebui să aibă peste 7,6-7,7 grade. Noi aşteptăm acum să fie un cutremur foarte adânc, la peste 130 de kilometri. „, a declarat pentru MEDIAFAX Gheorghe Mărmureanu, preşedintele de onoare al INFP.
Gheorghe Mărmureanu a precizat însă că importante pentru producerea de pagube în urma unui cutremur sunt şi perioada fundamentală de vibraţie a clădirilor, cât şi modul şi terenul pe care acestea au fost construite.
„Avem o problemă, că sunt şi case vechi, care au suferit două, trei cutremure. Tot ce e construit în România înainte de 1977 este construit aşa cum este construit. A fost şi o greşeală, ne-am luat după cutremurele americane, iar cutremurele americane sunt de un tip, adică ele nu au o perioadă fundamentală mai mare de 0,4 secunde. Vrancea are o perioadă fundamentală de circa o secundă – 1,8 secunde. E cu totul alt mod de acţionare asupra clădirilor. O clădire cade nu numai din cauza mărimii cutremurului, cade şi din cauză că perioada fundamentală de vibraţie a clădirii este cumva apropiată de cea a cutremurului şi atunci se întâmplă catastrofe.”, a mai declarat Gheorghe Mărmureanu.
Despre cutremurul care a avut loc în noaptea de marţi spre miercuri în zona Vrancea, Gheorghe Mărmureanu spune că este unul normal.
„Este un cutremur absolut normal, cu o magnitudine de 5,3-5,4, care pentru Vrancea nu este o problemă. Se pare că a fost o singură replică, dar este nesemnificativă la adâncimea asta, pentru că totuşi la 100 de kilometri… mai ales că în Vrancea e un alt sistem tectonic decât în alte părţi din lume. În alte părţi sunt cutremure care sunt pe o falie, aici nu este pe o falie, este un sistem de rupere, de coliziune continentală cum îi spunem noi. Are loc o rupere prin compresiune din forfecare. Ăsta este mecanismul ca fizic”, a mai spus Gheorghe Mărmureanu.
În cazul unui cutremur puternic în România, trei sferturi dintre locuitorii ţării ar fi afectaţi, infrastructura fiind în multe zone una “critică ”, iar dotările cu echipamente pentru misiuni de salvare-căutare în caz de cutremur fiind slabe sau absente, potrivit Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.
În ţara noastră, aproximativ 15.000 de clădiri sunt încadrate în clasa I sau II de risc seismic.
„Gradul de dotare modest sau chiar absent cu autospeciale, mijloace speciale de intervenţie şi echipamente pentru executarea unor misiuni operative: asanare pirotehnică, intervenţie CBRN, căutare-salvare urbană, căutare-salvare şi intervenţii specifice în apele teritoriale, adăpostire, înştiinţare-alarmare”, sunt vulnerabilităţile descrise în proiectul Strategiei de consolidare şi dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) 2016-2025, aprobată de guvern prin Hotărâre şi intrată în vigoare la 20 decembrie.
39 de ani de la cutremurul din 1977. România ar putea fi afectată curând de un mare cutremur
Cutremur de 7,9 grade pe scara Richter în Indonezia. A fost emisă alertă de TSUNAMI