Restaurantul Déjà-Vu – Rumänische Spezialitäten din localitatea Schwäbisch Hall (Baden-Württemberg) s-a deschis de puţin timp, din octombrie 2014. Titulari sunt doi tineri, Alin Dumitru, 29 ani şi prietena sa Andreea Varan, 23 ani. Amândoi sunt din Reşiţa şi au venit în Germania cu aproximativ 3 ani în urmă, după o perioadă de muncă în Spania de 3 ani. În Romania au avut ocazia să lucreze în diverse restaurante şi hoteluri din zona în care locuiau. Iată cum au ajuns să deschidă un restaurant românesc în Germania.
A devenit un loc de întâlnire a românilor din toată zona
Alin Dumitru şi prietena sa, Andreea Varan
De ce ati ales acest nume inedit, Déjà-Vu ?
«Iniţial, deşi ne doream asta, nu am fost pe deplin convinşi ca restaurantul să fie cu specific românesc, lângă noi există o şcoală foarte mare, cei care au avut o afacere înaintea noastră au avut preparate tip Pizza şi fast-Food.
De aceea ne-am gândit că trebuie să nu pierdem clienţii vechi, iar dacă există o atracţie din partea românilor, ne reorientăm din mers.
Aveam nevoie de un nume uşor digerabil de toată lumea, Deja-Vu a fost cel mai apropiat de ceea ce ne doream, e un nume înţeles uşor în orice limbă.»
Cat de mare este comunitatea de români din zonă? Era nevoie de un restaurant cu specific românesc?
«Ca şi în alte părţi, în Schwäbisch Hall există o serioasă comunitate românească, a existat încă de la început o mare atracţie faţă de preparatele româneşti.
Ceea ce este mai important şi ceea ce ne-a făcut să ne dorim ca Restaurantul Deja-Vu să fie mai mult decât un simplu restaurant, să fie un punct de întâlnire a românilor din toată zona, este că încă de la început am avut clienţi de la distanţe relativ mari şi permanent clienţii noştri vin din toată regiunea, de la Stuttgart, Heilbronn, chiar şi Nürnberg.
Este evident că era nevoie de ceva de genul acesta pentru comunitatea de români din zonă, suntem mereu în contact cu românii din regiunea noastră, suntem membri relativ activi pe Facebook în diferite grupuri de români, încercam să cunoaştem potenţialii noştri clienţi şi să fim cât mai apropiaţi de ei.
Chiar pe data de 2 mai, Restaurantul Deja-Vu va fi punctul de întâlnire a grupului de români din Heilbronn, grup fondat pe Facebook de doamna Cătălina Alina Dragu şi care în scurt timp a ajuns la peste 1.500 de persoane, iar numărul lor creşte. Avem programate diverse aniversări, botezuri şi evenimente organizate de conaţionalii noştri în perioada următoare. Românii aveau nevoie cu siguranţă de o locaţie pentru ei.»
Se spune că bucătăria germană e apropiată de cea românească. Vă adresaţi în aceeaşi măsura şi nemţilor? Care au fost primele impresii ale clienţilor?
«Sigur că o parte din clienţii noştri sunt clienţi nemţi. La început foarte sceptici şi suspicioşi faţă de un restaurant cu specific românesc, am reuşit să le câştigăm încrederea, au fost foarte surprinşi la primul contact cu noi, mâncarea noastră li s-a părut surprinzător de bună, ospitalitatea românească la fel.»
De unde faceţi aprovizionarea? Cât de proaspete sunt produsele?
«În legătură cu aprovizionarea, am început treptat. Dacă în luna octombrie, atunci când am deschis, am avut puţine preparate, preparate pe care le puteam găti din produse pe care le puteam găsi pe piaţa autohtonă, dar într-o manieră românească, acum lista noastră conţine mai bine de 90 de produse.
Uşor, uşor am reuşit să descoperim o mulţime de magazine româneşti. Deoarece ne dorim o calitate cât mai bună a ceea ce putem oferi atunci când facem aprovizionarea, ne deplasăm la distanţe foarte mari, acolo unde putem găsi cele mai calitative produse.
De exemplu cumpărăm bere românească de la Nürnberg, vinuri de lângă Frankfurt sau tobă şi caltaboş din Heilbronn. Ceea ce nu putem cumpăra din Germania sau ne dorim să fie de o calitate superioară, avem oameni de legătură care ne pot aduce anumite produse din România, de exemplu ciolanul afumat, care este extrem de consumat şi dorim să aibă o calitate cât mai apropiată de ceea ce se mănâncă în România. Tot ceea ce putem găti în bucătăria noastră, gătim.
Ne dorim să oferim clienţilor noştri produse cât mai proaspete, ţinem la asta, de aceea deşi durează puţin mai mult, gătim pe loc oaspeţilor noştri aproape toate preparatele pe care le punem la dispoziţie. Este un detaliu foarte important şi, deşi avem ceva mai mult de muncă, satisfacţia noastră este satisfacţia clienţilor noştri.»
Cel mai bine vândut produs este ciorba de burtă
O parte a echipei de la Deja Vu
Care sunt felurile de mâncare care au cel mai mare succes?
«Cele mai apreciate preparate sunt specialităţile tradiţionale româneşti. Probabil cel mai bine vândut produs este ciorba de burtă. Dar la fel de bine se vând şi micii (reţetă proprie), iahnia de fasole cu ciolan afumat, sarmalele, etc. Sunt multe produse care au succes.»
Care a fost principalul motiv pentru care aţi plecat din România?
«Ştim cu toţii care este situaţia din România la ora actuală. Am muncit în România, am avut satisfacţii în România dar am simţit că am ajuns undeva la o limită pe care nu o mai puteam depăşi, ne doream mai mult. Am avut posibilitatea să mergem în Spania şi nu am ezitat, am considerat că era un moment bun.»
Vă mai interesează ce se întâmplă în ţară? Aţi fost la vot în noiembrie anul trecut?
«Suntem mereu la curent cu ce se întâmplă în România. Acum există posibilitatea, informaţiile circulă mult mai uşor, sigur că ne interesează.
Deşi nu am putut ajunge la vot în noiembrie, din motive care nu depindeau de noi, am fost alături de cei care au dorit să îşi exprime dreptul la vot, a fost un moment în care am văzut o altfel de Românie, o Românie solidară, civilizată, o Românie occidentală care s-a săturat să mai lase capul plecat şi să mai accepte manipularea şi jocurile aleşilor noştri.»
Vă mai întoarceţi definitiv în România?
«Deşi suntem sătui şi noi, ca şi restul românilor, de ceea ce se întâmplă în România, visăm toţi la ceva mai bun acasă, cred că toată lumea vrea asta şi deşi sunt momente în care spui „Nu mă mai întorc acasă„, ne dorim şi sperăm că lucrurile să se schimbe şi să putem avea o viaţă mai bună acolo unde este casa noastră, unde este familia noastră, unde am lăsat prieteni şi locuri dragi.»
Sorin Cehan