În timpul iernii, mulți oameni recurg rapid la sarea pentru deszăpezire atunci când trotuarele, aleile sau curțile devin alunecoase. Puțini știu însă că, în numeroase orașe, utilizarea sării antiderapante de către persoanele fizice este interzisă, chiar dacă există obligația legală de a menține căile de acces în siguranță. Această contradicție aparentă provoacă confuzie, mai ales în perioadele cu ninsori și polei. Autoritățile atrag atenția că regulile diferă de la o localitate la alta, iar necunoașterea lor nu exonerează de răspundere. Deși sarea pare o soluție simplă și eficientă, impactul său pe termen lung este considerat problematic. Din acest motiv, tot mai multe orașe au introdus restricții clare privind utilizarea ei.
Reglementările sunt deosebit de stricte în marile orașe, unde protecția mediului și a infrastructurii are prioritate. În Hamburg, München și Berlin, utilizarea sării de către persoane fizice este complet interzisă, iar situații similare se regăsesc și în mai multe orașe din Renania de Nord–Westfalia. La nivel național nu există o regulă unitară, motiv pentru care cetățenii sunt sfătuiți să se informeze direct la administrația locală. „Necunoașterea legii nu te protejează de amendă”, avertizează autoritățile.
Amenzi mari și efecte grave asupra mediului
Excepțiile de la interdicție sunt limitate și se aplică doar în situații speciale, precum îngheț persistent, polei sever sau ploaie înghețată. În rest, utilizarea sării poate atrage amenzi considerabile, care pot ajunge până la 10.000 de euro. Motivul acestor sancțiuni dure este legat de modul incorect în care sarea este folosită de obicei. Pentru a fi eficientă, aceasta necesită o anumită temperatură, o consistență corectă și o tehnică adecvată de împrăștiere. În practică, însă, multe persoane aruncă cantități mari de sare fără discernământ, amplificând efectele negative.
Deși sarea pentru deszăpezire este alcătuită în mare parte din clorură de sodiu, substanță considerată relativ inofensivă în cantități mici, utilizarea excesivă provoacă daune semnificative mediului. Odată cu apa rezultată din topirea zăpezii, sarea ajunge în sol și, ulterior, în pânza freatică.
Citiți și: Adio sare! Zeama de la murături, folosită tot mai des în Germania pentru dezghețarea drumurilor
Rădăcinile plantelor sunt afectate, se degradează și își pierd capacitatea de a absorbi apă și nutrienți. În cazul copacilor, acest proces poate deveni periculos: dacă rădăcinile mor, există riscul ca arborii să se prăbușească. În plus, râurile și lacurile sunt poluate, iar labele animalelor suferă din cauza efectului coroziv al sării. Autoritățile subliniază că și alte soluții improvizate, precum apa cu sare sau zeama de murături, sunt interzise în multe localități.
Alternative permise și riscuri mai puțin cunoscute
În locul sării, multe orașe recomandă utilizarea materialelor antiderapante neabrazive, cunoscute sub denumirea de materiale abrazive. Printre acestea se numără nisipul, granulele minerale, cenușa, calcarul sau argila. Aceste substanțe nu topesc gheața, dar oferă o aderență mai bună pe suprafețele alunecoase. Un avantaj major este faptul că sunt considerate mai prietenoase cu mediul, mai ales produsele certificate cu eticheta ecologică „Der Blaue Engel”. De asemenea, ele pot fi adunate după iarnă și refolosite.
Un alt material frecvent utilizat este pietrișul fin, însă și acesta ridică probleme. Deși reduce riscul de alunecare, își pierde rapid eficiența în condiții de vreme schimbătoare. Mai mult, pietrișul este adesea contaminat cu metale grele, iar particulele de cauciuc provenite de la anvelopele auto îl poluează suplimentar. Din acest motiv, materialul rezultat este considerat deșeu special, iar eliminarea lui poate deveni costisitoare.