Pentru lucrătorii străini, a fi angajat în Germania pe bază de contract pe durată determinată poate veni cu o doză considerabilă de incertitudine. Spre deosebire de contractele de muncă pe durată nedeterminată, cele pe termen scurt sunt considerate avantajoase pentru angajatori, dar mai puțin favorabile angajaților, deoarece încetează automat la finalul perioadei stabilite, adesea fără drepturi la indemnizații de concediere, ajutor de șomaj sau alte forme de protecție. Totuși, în perioadele economice dificile, când găsirea unui loc de muncă este mai grea, un astfel de contract poate reprezenta o oportunitate de a intra într-o companie și, eventual, de a obține un post permanent.
Cu toate acestea, incertitudinea legată de viitorul profesional poate genera anxietate: va exista un alt post disponibil la finalul contractului tău? Va accepta angajatorul să-ți prelungească actualul contract? Mai mult, mulți lucrători se tem că un contract pe durată determinată le-ar putea afecta permisul de ședere, cazul celor din afara Uniunii Europene, sau chiar șansele de a obține cetățenia germană.
Vestea bună este că în Germania există reguli clare privind contractele de muncă pe durată determinată. Aceste reguli variază în funcție de sectorul de activitate și de justificarea angajatorului pentru folosirea unui astfel de contract.
CITIȚI ȘI ► Șomajul în Germania a scăzut ușor în martie, dar economia rămâne în dificultate
De câte ori poate fi reînnoit contractul de muncă pe durată determinată
Angajatorii din Germania nu pot păstra angajații pe contracte temporare la nesfârșit. Potrivit avocatului specializat în dreptul muncii Volker Görzel, un contract de muncă pe durată determinată, fără un motiv justificat, poate avea o durată maximă de doi ani. În acest interval, sunt permise cel mult trei prelungiri, fiecare de până la șase luni. Așadar, dacă ai fost angajat inițial pentru o perioadă de șase luni, angajatorul tău poate extinde contractul de încă trei ori, fără obligația de a oferi un contract pe durată nedeterminată. Dacă angajatorul depășește această limită, raportul de muncă devine, prin lege, unul permanent.
Totuși, în unele industrii, această perioadă poate fi extinsă în baza unor contracte colective de muncă. În astfel de cazuri excepționale, angajarea pe termen limitat poate fi permisă pentru o durată de până la patru ani.
Excepțiile se aplică în cazul unor motive justificate
Alte reguli se aplică în cazul în care angajatorul are un motiv justificat (Sachgrund) pentru a angaja pe termen limitat. Un exemplu frecvent este necesitatea de a înlocui un angajat aflat în concediu de maternitate sau de îngrijire a copilului, care se poate prelungi peste șase luni. În astfel de situații, contractele pot fi reînnoite teoretic pe termen nedefinit, dacă, de exemplu, angajatul temporar ajunge să înlocuiască succesiv mai mulți colegi aflați în concediu.
Totuși, acest lucru nu trebuie interpretat ca un drept nelimitat pentru angajatori. Potrivit lui Görzel, instanțele au intervenit deja în trecut pentru a impune limite și a preveni abuzurile.