Sute de mii de est-europeni fac munci în Germania pe care alții nu le-ar face și devin de multe ori victimele angajatorilor, scrie Süddeutsche Zeitung.
Daniela Reim locuiește în Oldenburg și din mașina pe care o are și-a făcut un birou mobil pe care l-a denumit: „centru de consiliere pentru muncitorii mobili”. Vorbește română, engleză și germană.
Reim s-a implicat în această activitate destul de anevoioasă mai ales din cauza opoziției pe care o înfruntă. A fost chiar avertizată de polițiști să-și ia un avocat.
Obișnuiește să pună broșuri în limba română intitulate „Cunoașterea înseamnă protecție” în zonele unde știe că sunt mulți muncitori mobili.
Broșurile sunt editatede DGB – Confederația Sindicatelor din Germania.
Contactul cu muncitorii este parte activității Danielei Reim. Mii de oameni din România, Polonia sau Bulgaria sunt angajați în zona Oldenburg.
Pentru câțiva euro, ei fac munci pe care în mod normal germanii le refuză: cules de căpșuni sau ciuperci, lucrează în abatoare unde taie animale, construiesc case etc.
Statisticile nu oferă un număr exact al muncitorilor nomazi din Germania. Se știe doar că la sfârșitul lui martie erau în Germania: 399,000 de polonezi, 321,000 de români și 118,000 de bulgari care lucrau cu contract.
Nu se știe însă câți dintre ei aveau doar contracte temporare de muncă. În schimb, există numeroase articole de presă despre condițiile de muncă și trai grele alea acestora.
În unele cazuri, s-a vorbit chiar despre sclavie modernă. Alții spun că lucrurile s-au îmbunătățit.
Când călătorește prin Germania, acolo unde unii văd o fermă aranjată, ea știe că de fapt acolo sunt muncitori care locuiesc și care plătesc 250 – 300 de euro pentru un pat.
Acolo unde alții văd doar o dubiță, ea știe că mașina aparține de fapt unui subcontractor care aduce muncitori migranți și se comportă cu ei de parcă ar fi proprietatea sa.
Acolo unde alții văd o casă ce pare nelocuită, ea știe că în ea locuiesc muncitori migranți care lucrează la negru și nu au asigurare medicală. Case fantomă, cum le denumește Daniela Reim.
Cum a ajuns să se implice în drepturile muncitorilor? În vara lui 2013 a văzut la TV un reportaj despre salariile sclavilor care muncesc în abatoarele din Vechta unde ea locuia.
Imaginile au enervat-o la culme pe Daniela Reim, care este de origine română. „Nu mi-am imaginat niciodată că la mine în cartier, muncitori din țara mea natală sunt exploatați, abia au bani, fac munci murdare și sunt înghesuiți în spații de cazare”.
Capcanele muncii în Germania. Daniela Reim: «Refuzaţi munca cu Gewerbe!»