Angajaţilor trebuie să li se plătească zilele de concediu neefectuate, chiar dacă nu au cerut în mod efectiv să-şi ia liberele. De asemenea, în cazul decesului angajatului, moştenitorii au dreptul să primească banii pentru zilele de concediu neefectuat, a decis marţi, 6 noiembrie, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), după ce a analizat mai multe cazuri din Germania. Ca decizia să se aplice şi pentru români, aceştia trebuie să ajungă în instanţă, scrie Adevărul.
CJUE a analizat cazurile a trei angajaţi din Germania, care au ajuns în faţa instanţelor naţionale. Acestea au adresat, drept urmare, întrebări către CJUE cu privire la interpretarea dreptului Uniunii.
Într-una din situaţii, angajatul a efectuat un stagiu plătit de pregătire profesională, pe timpul căruia nu şi-a luat zilele de concediu. La încheierea stagiului, însă, angajatul a solicitat o indemnizaţie financiară pentru zilele de concediu neefectuat, care i-a fost refuzată, aşa că cetăţeanul german a ajuns în faţa instanţelor. Marţi, CJUE a luat o decizie în favoarea angajatului. Aceasta a hotărât că un angajator trebuie să îi plătească angajatului, la încetarea unui contract de muncă, zilele de concediu de odihnă neefectuate, dacă salariatul nu a ales să le folosească şi nu a depus o cerere de concediu.
„Curtea de Justiţie declară că dreptul Uniunii se opune ca un lucrător să îşi piardă în mod automat zilele de concediu anual plătit la care avea dreptul în temeiul dreptului Uniunii precum şi dreptul la o indemnizaţie financiară în temeiul acestui concediu neefectuat, doar pentru faptul că nu a solicitat concediu înaintea încetării raportului de muncă (sau în perioada de referinţă)”, se arată în decizia luată de CJUE.
Dacă angajatul refuză concediul, nu mai este compensat
Pe de altă parte, CJUE a analizat şi cazul unui cetăţean german pe care angajatorul l-a invitat să îşi efectueze concediul restant, cu două luni înainte de încetarea contractului, fără să îi impună însă o perioadă stabilită. Angajatul a efectuat însă numai o parte din zilele de concediu, pentru restul cerând plata unei indemnizaţii.
În acest caz, CJUE a hotărât că angajatorul poate să refuze plata acestei indemnizaţii. „Dacă angajatorul dovedeşte că lucrătorul s-a abţinut în mod deliberat şi în deplină cunoştinţă de cauză să îşi ia concediul anual plătit după ce i s-a oferit posibilitatea să îşi exercite în mod efectiv dreptul la acest concediu, dreptul Uniunii nu se opune pierderii acestui drept şi nici, în cazul încetării raportului de muncă, lipsei corelative a unei indemnizaţii financiare”, arată decizia CJUE.
Moştenitorii primesc banii pentru concediul neefectuat
CJUE a mai analizat un caz din Germania, în care soţiile unor angajaţi care au decedat au solicitat să li se acorde lor indemnizaţiile pentru zilele de concediu pe care soţii nu le efectuaseră.
„Potrivit dreptului Uniunii, decesul unui lucrător nu determină stingerea dreptului său la concediu anual plătit. În plus, aceasta precizează că moştenitorii unui lucrător decedat pot solicita o indemnizaţie financiară pentru concediul anual plătit neefectuat de acesta”, arată hotărârea CJUE.
Drept urmare, banii pentru zilele neefectuate de concediu ale unui salariat care a murit trebuie să ajungă la muncitorii acestora. Toate cele trei decizii ale Curţii de Justiţie a UE se aplică atât pentru angajaţii de la stat, cât şi pentru cei de la privat.
Românii trebuie să ajungă în instanţă
Pentru a li se aplica aceste decizii şi angajaţilor români, aceştia trebuie să se adreseze instanţelor române. Numai în acest caz salariaţii pot beneficia de hotărârile CJUE, deoarece „instanţa naţională are obligaţia de a soluţiona cauza conform deciziei Curţii”.