Germania se confruntă cu una dintre cele mai severe crize de locuințe din ultimele decenii, iar cifrele confirmă un fenomen îngrijorător: tot mai puține apartamente noi sunt construite, în timp ce familiile tinere rămân blocate în spații insuficiente, iar milioane de metri pătrați de locuințe sunt ocupați de persoane în vârstă care nu le mai folosesc pe deplin. Situația este atât de tensionată încât experții vorbesc deja despre un „dublu blocaj” care lovește piețele imobiliare din marile orașe – și care, dacă nu este gestionat rapid, riscă să paralizeze planurile urbane ale următorilor ani.
Un dezechilibru greu de ignorat: bătrânii rămân, familiile așteaptă
Construcțiile noi sunt în cădere liberă: în 2025 și 2026 vor fi livrate mult mai puține locuințe decât necesarul minim estimat, ceea ce va adânci o criză deja resimțită dureros. Familiile cu copii ajung să împartă trei camere, visând la o casă mai mare, dar fără șanse reale să o găsească. În paralel, un subiect tabu iese la suprafață – seniorii care continuă să locuiască în apartamente mari, rămase de pe vremea când crescuseră acolo o familie întreagă.
Mulți dintre cei trecuți de 60 de ani locuiesc în apartamente de 100–120 de metri pătrați, cu mai multe dormitoare și spații generoase. Nu este vorba despre egoism, ci despre lipsa alternativelor: locuințele mai mici sunt prea scumpe, prea puține sau deloc potrivite nevoilor lor. Iar odată cu creșterea speranței de viață, tot mai mulți vârstnici ajung să ocupe un spațiu creat pentru patru persoane, deși trăiesc singuri de ani întregi.
Experții cer taxe pentru locuințele prea mari
Matthias Günther, de la Pestel Institut, propune o soluție radicală: impozit suplimentar pentru cei care locuiesc pe suprafețe excesiv de mari. Ideea pornește de la realitatea statistică: gospodăriile formate dintr-o singură persoană au ajuns să ocupe, în medie, 68 de metri pătrați. Iar numărul lor crește amețitor – până în 2040 vor exista 19,3 milioane de astfel de locuințe, cu două milioane mai multe decât în 2018.
Fenomenul devine și mai accentuat în cazul celor care își pierd partenerul de viață. Mulți rămân singuri în locuințele de familie, în care se simt ancorați emoțional. Specialiștii atrag atenția că nu este un moft, ci o consecință naturală a longevității: cuplurile îmbătrânesc, iar unul dintre parteneri trăiește adesea cu decade mai mult în aceeași casă.
Citiți și ► Statul german oferă bani chiriașilor: cine primește ajutor de locuință
Familiile, victime ale unui sistem blocat
Cei care caută apartamente spațioase în orașe precum München, Frankfurt sau Berlin descoperă rapid că nu au opțiuni reale. Chiar dacă seniorii ar vrea să se mute, prețurile la chiria pentru locuințele mici sunt disproporționat de mari. Contractele vechi sunt avantajoase, iar o mutare ar însemna, paradoxal, să plătească mai mult pentru mai puțin spațiu.
Un sondaj arată că unul din doi germani ar renunța la locuința mare la bătrânețe, dacă ar exista variante accesibile. Realitatea însă este dură: financiar, un astfel de pas este imposibil pentru mulți. Iar fără suport social și urbanistic, spațiile mari vor continua să rămână blocate ani la rând, relatează FOCUS.
Unele municipalități nu mai așteaptă și trec la acțiune. München a lansat în 2020 o platformă de schimb de locuințe, prin care seniorii cu apartamente mari sunt conectați cu familii care au nevoie urgentă de spațiu. Programul funcționează: primele rezultate arată zeci de familii care s-au mutat în spații adecvate.
Sprijin financiar, garanții și chirii protejate
Orașe precum München, Frankfurt și Berlin au introdus stimulente pentru seniorii care acceptă să se mute: chirii garantate la același nivel ca înainte, acoperirea costurilor de mutare, renovări pentru accesibilitate și chiar bonusuri financiare. Totuși, cererea depășește cu mult oferta: pentru fiecare persoană care caută o locuință mai mică, există patru care caută una mare.
Specialiștii avertizează însă că, dincolo de bani, există un obstacol greu de eliminat: atașamentul emoțional față de locul în care cineva a trăit 30–40 de ani. A muta un vârstnic înseamnă a-i muta lumea întreagă. Iar un schimb simultan de locuințe rămâne un proces logistic dificil, atât pentru seniori, cât și pentru tineri.
Reconversii, extinderi și clădiri reinventate
Marile orașe merg acum spre soluții neconvenționale: extinderea clădirilor pe verticală, transformarea acoperișurilor, reconversia birourilor goale și chiar transformarea parcărilor supraetajate în locuințe. Hamburg pregătește un proiect-pilot: o parcare transformată în bloc de 80 de apartamente.
Trendul microapartamentelor – spații de 20–35 mp – câștigă teren, inspirat din modelele asiatice. La fel și „cluster living”, locuințe moderne împărțite de grupuri de tineri profesioniști. În orașele mari se discută tot mai serios despre construcția în înălțime, o practică deja obișnuită în SUA și Asia, dar încă rară în Germania.
Experții spun clar: dacă Germania vrea să iasă din criza locuințelor, orașele trebuie să accepte toate aceste soluții simultan – reconversii, extinderi, stimulente pentru relocare și modele noi de locuire. Altfel, blocajul va continua să se adâncească, iar accesul la locuințe va deveni un lux pentru generațiile viitoare.