Economia globală se schimbă rapid, iar unele dintre țările care au dominat scena internațională ani de zile, încep să stagneze. Un exemplu în acest sens este Germania. A cărei economie stagnează de ani de zile, cu un PIB pe cap de locuitor care este chiar în scădere. Practic, germanii trăiesc tot mai rău, cu fiecare an care trece. Iar, salariile devin insuficiente pentru o parte tot mai mare a populației. Deși, economia Germaniei stagnează de ani de zile, recentele fisuri de pe piața muncii sunt o dovadă a realității dure. Criza Germaniei obligă țara să se reinventeze sau să moară. Din păcate, tot mai mulți oameni au nevoie de un ajutor social pentru a se descurca, iar criza industrială lovește puternic Germania. Aflăm toate detaliile, în continuarea articolului.
Criza Germaniei obligă țara să se reinventeze sau să moară
O statistică foarte recentă arată această schimbare în a Germaniei. Practic, în 2024, aproximativ 826.000 de lucrători depindeau de un ajutor social, în completarea veniturilor salariale. Mai ales, când acestea erau insuficiente pentru a supraviețui. Ajutorul este cunoscut sub numele de Bürgergeld. Cifra reprezintă o creștere de aproximativ 30.000 față de 2023. Bürgergeld, poate fi tradus ca „bani ai cetățenilor”. Acesta acoperă hrana, îmbrăcămintea, locuința (inclusiv chiria și încălzirea), asigurarea de sănătate și o reducere a costurilor de transport.
Sfârșitul deceniului a luat Germania prin surprindere. Deși multe dinamici negative au fost prezente anterior, sfârșitul pandemiei a lăsat Germania „înghețată”. Factorii au fost amplu descriși: modelul de succes de zeci de ani al exporturilor cu valoare adăugată ridicată. Care, au cedat în fața unei Chine care a trecut de la a fi clientul excepțional al Berlinului la un competitor acerb. O realitate agravată de amenințarea unei SUA mai puțin prietenoase (un cumpărător major).
Citeşte şi: Sondaj cu rezultat clar: Vacanțele de vară devin prea scumpe pentru tot mai mulți oameni
Cealaltă lovitură a venit din invazia rusă a Ucrainei, care a lăsat Germania fără una dintre cele mai mari comori ale sale. O cantitate uriașă de gaze care ajungea la un preț fix în industria sa energointensiva. Această combinație de factori, coroborată cu probleme interne (birocrație excesivă, nemulțumire din partea principalelor partide, lipsa investițiilor în infrastructură, austeritate excesivă uneori, iarna demografică). Apoi, șocuri temporare (creșterile agresive ale ratelor dobânzilor și-au pus amprenta după inflația zdrobitoare care a devastat buzunarele germanilor) a dus la o criză existențială în industrie, în special în industria auto.
Deteriorarea pieței muncii
Deteriorarea pieței muncii este unul dintre punctele culminante ale acestui album pesimist. În iunie, șomajul în Germania a crescut cu 11.000 de persoane, ajungând la 2,97 milioane. Aceasta este cea mai mare cifră din ultimul deceniu. În urmă cu doar doi ani, existau cu 500.000 de șomeri mai puțin. „Piața muncii continuă să dea semne de slăbiciune economică. Șomajul continuă să aibă o tendință nefavorabilă. Iar companiile rămân reticente în a angaja”, notează Andrea Nahles, directoarea biroului de ocupare a forței de muncă. „O mare parte din creșterea recentă a locurilor de muncă a venit cu joburi cu jumătate de normă și cu salarii mici”, detaliază analiștii ING într-o notă către clienți.
În Germania, anul 2024 a marcat o scădere notabilă a numărului total de ore lucrate față de anul precedent. Potrivit Institutului pentru Cercetarea Ocupării Forței de Muncă (IAB) cu sediul la Nürnberg, timpul total de lucru pentru toți angajații a scăzut cu 0,1%, ajungând la 61,37 miliarde de ore. Acest lucru a stârnit o dezbatere publică profundă. Noul cancelar, conservatorul Friedrich Merz, acuzând faptul că germanii „lucrează prea puțin”. Iar, că angajatorii ar trebui să ia măsuri precum eliminarea unor sărbători legale, conform eleconomista.es (Foto: Canva Pro)