După decenii la rând în care s-a strigat fără încetare „vrem locuri de muncă”, România a trecut acum de partea cealaltă a baricadei. Cu o economie în creștere, dar cu milioane de tineri care au luat calea Vestului, țara se confruntă cu o criză fără precedent: angajatorii găsesc tot mai greu forţă de lucru, iar deficitul de pe piața muncii a ajuns la peste 500.000 de persoane.
Și pare a fi doar începutul: un studiu realizat de Confederația Patronală Concordia arată că deficitul de forță de muncă ar putea crește, conform celor mai pesimiste scenarii, la peste 900.000 de persoane până în 2023. Iar un raport al Comisiei Europene arată că România va pierde 40% din populaţie, în special cea activă, astfel încât pâna în 2060, în România ar ramâne sub 12 milioane de locuitori.
Statul român nu are încă o strategie clară pentru această problemă, iar companiile încearcă găsească soluții din mers. Pe lângă importul de mână de lucru de pe continentul asiatic, se creionează un nou fenomen: tot mai mulți pensionari se întorc în câmpul muncii pentru a umple locurile goale lăsate de cei care au ales să emigreze.
Potrivit datelor furnizate de Casa Națională de Pensii, în ultimul an s-au angajat cu forme legale circa 10.000 de pensionari, numărul lor total ajungând la 158.000.
Iar, potrivit unui comunicat al Institututlui Naţional de Statistică, numărul mediu de pensionari a fost în primul trimestru al anului de 5,18 milioane de români, în scădere cu 17.000 de persoane faţă de cel precedent.
„Pe viitor, se preconizează că venitul suplimentar din muncă va deveni mai important pentru populaţia în vârstă, deoarece se estimează că rolul sistemului de pensii de a furniza venituri populaţiei vârstnice din România va scădea, atât în ceea ce priveşte acoperirea populaţiei, cât şi nivelul pensiilor. Munca la vârste înaintate trebuie deci să fie încurajată, deoarece rezultatele pot fi pozitive, atât pentru cei în cauză, respectiv pentru creşterea economică a României. În timp ce necesitatea unei vieţi active mai lungi nu este încă universal acceptată de societatea românească, unele segmente ale populaţiei au o atitudine pozitivă faţă de această idee, inclusiv femeile, persoanele cu un grad mai ridicat de educaţie şi persoanele care au dificultăţi financiare”, se arată în Strategia naţională pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice.
Amintim că pensia medie lunară în România este de 1.227 lei, adică aproximativ 260 euro.