Creșterea salariului minim anunțată pentru 1 ianuarie 2026 declanșează un val de îngrijorări în mediul de afaceri. Într-o perioadă în care economia se confruntă deja cu probleme majore – insolvențe tot mai dese, costuri ridicate la energie și presiune fiscală crescută –, noile obligații salariale sunt privite ca o lovitură dificil de absorbit. Un studiu recent realizat de Institutul ifo arată o realitate îngrijorătoare: o parte semnificativă a companiilor plănuiesc concedieri, creșteri de prețuri și blocarea investițiilor pentru a face față valului de cheltuieli suplimentare.
Concedieri masive între firmele afectate, avertizează studiul ifo
Conform analizei, 37% dintre companiile respondente sunt direct afectate de majorarea salariului minim. Dintre acestea, peste 21% iau în calcul reducerea personalului. Experții atrag atenția că momentul ales este extrem de vulnerabil pentru economie, iar presiunea financiară suplimentară poate genera lanțuri de efecte negative pe piața muncii. Pe lângă disponibilizări, un număr considerabil de firme se pregătesc să taie din investiții.
Multe companii se văd obligate să amâne proiecte de dezvoltare, modernizări sau extinderi, deoarece fondurile trebuie redirecționate către cheltuieli salariale. Aproape jumătate dintre firme intenționează, de asemenea, să crească prețurile, ceea ce va apăsa și mai mult asupra consumatorilor deja afectați de scumpirile din ultimii ani.
Comparativ cu ultima majorare semnificativă, în 2022, companiile reacționează acum mult mai drastic, deși creșterea nominală este mai mică. În 2022, doar 10,6% dintre companii preconizau concedieri. Acum numărul este dublu. Specialiștii pun această schimbare pe seama contextului economic fragil, în care orice cost suplimentar dezechilibrează activitatea firmelor.
Citiți și ► Vine cel mai mare salariu minim din istorie. Dar cât rămâne, de fapt, în buzunar?
Impact puternic asupra anumitor ramuri economice
Cele mai afectate domenii sunt cele cu salarii tradițional mai mici: HoReCa (77% dintre companii afectate), comerțul cu amănuntul (71%), industria textilă (62%) și industria alimentară (59%). În schimb, sectoare precum construcțiile și industria mecanică resimt mai puțin presiunea, deoarece au deja niveluri salariale superioare, relatează Merkur.
În timp ce salariile din partea de jos a grilei vor crește, efectele colaterale pot diminua impactul pozitiv. Doar 5,8% dintre locurile de muncă la nivel național sunt direct afectate, dar consecințele indirecte — scumpiri, scăderea competitivității și profitabilității — ar putea atinge întregul ansamblu economic. În HoReCa, aproape un sfert dintre locuri sunt plătite sub viitorul prag, ceea ce face ca presiunea asupra acestui sector să fie uriașă.