În ultimii ani, economia Germaniei, motorul tradițional al Uniunii Europene, s‑a confruntat cu un șir de turbulențe fără precedent: pandemie, explozie inflaționistă, crize geopolitice și, mai nou, un război comercial care pune presiune pe industriile‑cheie. Cea mai recentă estimare oficială confirmă amploarea dificultăților: guvernul german a coborât prognoza de creștere a PIB‑ului pentru 2025 la 0%, după doi ani consecutivi de recesiune, 2023 și 2024.
Într‑un context de tarife vamale impuse de Statele Unite și de cerere externă în scădere, Berlinul caută soluții pentru a‑și reporni motoarele economice. Dar cât de adâncă este criza și ce șanse are Germania să revină pe traiectoria creșterii?
Prognoză oficială: stagnare în 2025
Ministrul Economiei, Robert Habeck (foto), a anunțat la Berlin că PIB‑ul Germaniei va rămâne pe loc în 2025. Noua cifră înlocuiește o estimare din ianuarie de +0,3%, ea însăși o revizuire dramatică față de +1,1% prognozată toamna trecută. Banca Centrală avertizează chiar asupra riscului unui al treilea an consecutiv de recesiune, dacă războiul comercial se intensifică.
CITIȚI ȘI ► Lipsa forței de muncă amenință economia germană, avertizează Habeck: „Ne lipsesc mâini și creiere”
Impactul tarifelor americane
Principalele victime ale taxelor americane – care includ un domeniu de 10% pentru toate importurile și suprataxe de 25% la automobile, aluminiu și oțel – sunt sectoarele germane auto și farmaceutic. Incertitudinea generată de politica comercială a Washingtonului, menționată de Habeck drept factor de „incertitudine globală sporită”, lovește o economie deja slăbită de cererea scăzută pe piețele externe.
Privind spre 2026: supraviețuire, nu boom
Guvernul anticipează un timid +1% pentru 2026. Potrivit lui Habeck, impulsurile pozitive vor veni din politicile fiscale ale viitorului executiv, însă efectele se vor simți lent. Joachim Nagel, președintele Bundesbank, nu exclude un scenariu de „recesiune ușoară” și după 2025, subliniind că perioada de incertitudine este departe de a se fi încheiat.
Schimbarea de guvern și măsuri anunțate
După alegerile din 23 februarie, Germania se pregătește pentru un cabinet condus de creștin‑democratul Friedrich Merz. Acordul de coaliție promite amortizarea accelerată de 30% pentru investiții în următorii trei ani, scăderea costurilor energetice și reforma pieței muncii pentru un program mai flexibil, reducerea impozitului pe profit și simplificarea birocrației, precum și un fond de 500 miliarde € destinat infrastructurii și tranziției climatice. În paralel, cheltuielile de apărare vor crește semnificativ. Habeck avertizează însă că „banii nu rezolvă singuri problemele”, insistând asupra reformelor structurale rapide pentru a consolida competitivitatea.
Provocări structurale: forță de muncă și energie
Reprezentanții industriei semnalează de ani buni un deficit de personal calificat, proceduri lungi de autorizare și costuri energetice peste media europeană. Aceste obstacole, combinate cu incertitudinea privind direcția politicilor economice, frânează investițiile private și riscă să prelungească stagnarea.
CITIȚI ȘI ► Creșterea programului de muncă pentru mai mulți angajați din Germania. „Pentru o economie mai puternică”
Perspective pentru inflație și piața muncii
Guvernul prevede o inflație de 2% în 2025 – în scădere de la 2,2% în 2024 – și 1,9% în 2026. Totuși, șomajul este așteptat să crească pe fondul condițiilor dificile. Numărul șomerilor a scăzut în martie cu doar 22.000, cea mai slabă evoluție pentru această lună din 2009, semnalând o piață a muncii tot mai tensionată.