Un creier înghețat care funcționează din nou? Oamenii de știință din Germania au făcut o descoperire uriașă, restabilind activitatea în țesutul cerebral după o răcire extremă. Această descoperire ar putea deschide posibilități complet noi în medicină și în salvarea de vieți. Timp de ani de zile, crioprezervarea a fost asociată mai ales cu filmele science-fiction. Ideea înghețării oamenilor pentru a-i „trezi” în viitor părea nerealistă.
Metodă revoluționară fără gheață
Cea mai mare problemă nu era însă procesul de răcire în sine, ci ceea ce se întâmpla cu țesutul – mai ales cu creierul. În timpul înghețării, apa formează cristale de gheață care distrug structurile celulare delicate. În cazul creierului, asta înseamnă distrugerea neuronilor și a conexiunilor responsabile de memorie și conștiință. Până acum, asta însemna un singur lucru: după dezghețare, țesutul nu era capabil să funcționeze.
O echipă de cercetători din Germania a folosit o tehnică numită vitrificare, care permite evitarea acestei probleme. Țesutul este răcit atât de rapid încât apa nu apucă să formeze cristale de gheață. În schimb, capătă o formă asemănătoare sticlei. În această stare, toate procesele biologice sunt oprite, dar structura celulelor rămâne intactă. Aceasta este diferența-cheie care a făcut posibilă realizarea acestui progres.
Creierul înghețat a revenit la viață
Cercetătorii au efectuat un experiment pe fragmente de creier de șoarece, mai exact din hipocamp – zona responsabilă de memorie și învățare. Țesuturile au fost înghețate la -196°C și păstrate chiar și timp de o săptămână. După dezghețare, s-a constatat că:
- celulele nu au fost distruse,
- mitocondriile funcționau în continuare,
- neuronii reacționau la stimuli electrici aproape ca înainte.
Cel mai important, a fost observat fenomenul de întărire a conexiunilor dintre neuroni, care stă la baza proceselor de învățare și memorare. Asta înseamnă că nu doar celulele au supraviețuit, ci și funcțiile lor.
Moment-cheie: dezghețarea rapidă
Succesul nu a depins doar de înghețarea propriu-zisă. La fel de importantă a fost dezghețarea. Țesuturile au fost încălzite foarte rapid – chiar și cu 80°C pe secundă – pentru a preveni formarea gheții în timpul revenirii la starea normală. În plus, au fost folosite substanțe speciale de protecție, care au fost îndepărtate treptat, pentru ca celulele să nu fie afectate.
Ce înseamnă asta pentru medicină?
Deși studiile au fost realizate pe fragmente mici de țesut, iar funcționarea lor s-a menținut doar câteva ore, importanța descoperirii este uriașă. Pe viitor, aceasta ar putea ajuta la:
- protejarea creierului după traumatisme sau accidente vasculare cerebrale,
- încetinirea evoluției bolilor neurologice,
- păstrarea organelor pentru transplant pentru o perioadă mai lungă.
Experții subliniază că până la înghețarea organismelor întregi drumul este încă foarte lung – scrie dailymail.co.uk. Totuși, fiecare astfel de pas apropie știința de soluții carepână nu demult păreau imposibile.
Citește și: „Încetinește declinul”: descoperirea uimitoare a cercetătorilor de la Harvard despre boala Alzheimer
Readucerea la viață a țesutului cerebral înghețat este unul dintre cele mai fascinante progrese din ultimii ani. Arată că granițele dintre science-fiction și realitate încep să se estompeze. Deocamdată, asta nu înseamnă nemurire sau călătorii în timp. Dar poate însemna ceva la fel de important – mai mult timp pentru a salva vieți și sănătate acolo unde astăzi medicina este adesea neputincioasă.