Controale pe aeroporturi din cauza virusului Nipah: Un virus extrem de periculos, aflat pe lista celor mai temuți agenți patogeni monitorizați la nivel mondial, readuce în prim-plan riscul unor focare cu impact major asupra sănătății publice. Virusul Nipah, responsabil de boli grave și adesea letale la oameni, a determinat mai multe state să reactiveze controale sanitare stricte pe aeroporturi și la frontiere, după apariția unor focare recente.
Screening pe aeroporturi și la frontiere, după cazuri confirmate
O epidemie a virusului mortal Nipah stârnește îngrijorare în unele părți ale Asiei. Thailanda a introdus deja controale medicale pentru pasagerii care sosesc pe trei aeroporturi internaționale din zboruri provenite din statul indian Bengalul de Vest. Măsuri similare au fost implementate și de Nepal, atât pe aeroportul din Kathmandu, cât și la principalele puncte de frontieră terestre cu India.
Deciziile vin după ce autoritățile sanitare din India au confirmat cazuri de infectare cu virusul Nipah în Bengalul de Vest, în perioada decembrie 2025 – ianuarie 2026. Potrivit BBC, intensificarea screeningului are ca scop reducerea riscului de import al virusului și prevenirea transmiterii secundare în alte state din regiune.
Un virus rar, dar cu mortalitate extrem de ridicată
Virusul Nipah (Henipavirus nipahense) este un agent zoonotic extrem de periculos, aparținând familiei Paramyxoviridae. A fost identificat pentru prima dată în 1999, în timpul unui focar major din Malaysia și Singapore, iar de atunci este atent monitorizat de Organizația Mondială a Sănătății.
Potrivit OMS, focarele raportate au avut rate de mortalitate alarmante, estimate între 40% și 75%. Ulterior, virusul a fost detectat în Bangladesh începând cu anul 2001, unde au fost raportate focare aproape anual, precum și în estul Indiei, consolidând statutul Nipah ca amenințare emergentă cu potențial epidemic.
Principalii purtători naturali ai virusului sunt liliecii fructiferi din genul Pteropus, cunoscuți și sub denumirea de „vulpi zburătoare”. Aceștia sunt răspândiți în Asia, Africa, Australia și insulele din Pacific și se hrănesc cu fructe, nectar și polen. Virusul a fost identificat și în alte regiuni ale lumii, inclusiv în Cambodgia, Ghana, Indonezia, Madagascar, Filipine și Thailanda, ceea ce ridică îngrijorări legate de o posibilă extindere a zonelor de risc. Pe lângă lilieci, Nipah poate infecta și alte animale domestice sau sălbatice, cu posibilitatea transmiterii ulterioare la oameni.
Cum s-au produs infectările în focarele anterioare
În primul focar recunoscut din Malaysia și Singapore, majoritatea cazurilor umane au fost asociate cu contactul direct cu porci bolnavi sau cu țesuturi contaminate. Transmiterea s-a realizat, cel mai probabil, prin expunere neprotejată la secrețiile animalelor infectate.
În focarele din Bangladesh și India, anchetele epidemiologice au indicat o altă sursă majoră: consumul de fructe sau produse din fructe, precum sucul crud de palmier, contaminate cu urină sau salivă de la lilieci infectați. OMS subliniază că nu există încă date clare privind persistența virusului în mediu sau pe suprafața fructelor.
Citiți și: Primele decese au fost confirmate. Noul virus face ravagii în Germania
Transmitere de la om la om și simptome severe
Pe lângă transmiterea de la animale la oameni, au fost documentate și cazuri de transmitere interumană, în special în cadrul familiilor și în rândul îngrijitorilor pacienților infectați. Această caracteristică sporește riscul apariției unor focare mai ample.
Manifestările clinice variază de la forme asimptomatice până la infecții respiratorii severe și encefalită fatală. Primele simptome includ febră, dureri de cap, dureri musculare, vărsături și dureri în gât, urmate uneori de amețeli, somnolență și tulburări de conștiență. În cazurile grave pot apărea convulsii și comă în decurs de 24–48 de ore.
Perioadă lungă de incubație, risc pentru călători
Perioada de incubație este estimată, în mod obișnuit, între 4 și 14 zile, însă OMS a raportat cazuri în care aceasta a ajuns până la 45 de zile. Acest interval lung complică identificarea rapidă a persoanelor infectate și justifică măsurile stricte de screening aplicate în aeroporturi. Chiar dacă virusul Nipah nu a fost depistat în Europa, specialiștii avertizează că vigilența rămâne crucială.