De la introducerea controalelor fixe la granițe în septembrie 2024, numărul plângerilor primite de Poliția Federală a crescut considerabil. Potrivit lui Uli Grötsch, comisarul însărcinat cu investigarea problemelor din cadrul poliției, numărul sesizărilor privind controalele efectuate pe baza caracteristicilor fizice – cunoscute sub numele de profilare rasială – a înregistrat „o creștere puternică”.
Grötsch a declarat că înțelege frustrarea persoanelor care sunt controlate în mod repetat, de exemplu, lucrătorii transfrontalieri care susțin: „Sunt controlat doar pentru că sunt de culoare”. Rolul său este de a se asigura că Poliția Federală gestionează acest subiect cu sensibilitate și că există o comunicare mai bună între agenți și cetățeni.
CITIȚI ȘI ► Controale sistematice la frontierele Germaniei. La peste 13.000 de persoane nu li s-a permis intrarea
Poliția Federală și controalele la frontiere
Conform legii, nimeni nu ar trebui controlat doar pe baza aspectului fizic sau a originii etnice, subliniază Grötsch. Controalele trebuie să se bazeze pe criterii obiective.
Începând cu 16 septembrie 2024, Poliția Federală efectuează controale aleatorii la frontierele cu Franța, Luxemburg, Belgia, Olanda și Danemarca, la ordinul Ministrului de Interne, Nancy Faeser (SPD). În plus, există controale fixe la granițele cu Polonia, Cehia și Elveția încă din octombrie 2023, iar la frontiera germano-austriacă, acestea sunt aplicate încă din 2015.
Plângeri atât de la cetățeni, cât și din interiorul Poliției
Majoritatea celor care se adresează comisarului poliției se plâng de discriminare sau de tratament abuziv. Totuși, Grötsch subliniază că mulți cetățeni pur și simplu nu înțeleg acțiunile poliției, deoarece nu li se oferă explicații clare.
În faza inițială a activității sale, două treimi din plângeri veneau de la cetățeni. Recent, însă, numărul polițiștilor care sesizează probleme a crescut semnificativ.
„Cazurile care mă impresionează cel mai mult sunt hărțuirea sexuală în interiorul poliției”, afirmă Grötsch. Aceste plângeri sunt tratate confidențial, dar în multe cazuri implică superiori care își abuzează poziția față de subalterne mai tinere. Obiectivul principal este ca agresorul să fie sancționat și să părăsească instituția, nu victima.
Instituția comisarului poliției – un post controversat
Postul de comisar al Poliției Federale a fost creat în ianuarie 2024, printr-o decizie a Parlamentului, susținută de coaliția de guvernare și partidul Die Linke. Funcția a fost concepută ca un punct de contact pentru cetățeni și polițiști, permițând raportarea abuzurilor și a problemelor structurale în Poliția Federală, Biroul Federal de Investigații Criminale (BKA) și Poliția Bundestagului. Totuși, comisarul nu are competență asupra poliției statelor federale.
Grötsch, fost deputat SPD și fost polițist în Bavaria, și-a preluat funcția în martie 2024, renunțând la mandatul său parlamentar.
CITIȚI ȘI ► Verificări masive în aeroporturi. Curg amenzile pentru părinții care își duc copiii în vacanță în timpul anului școlar
Viitor incert: Uniunea vrea desființarea postului
Viitorul acestei funcții rămâne nesigur, deoarece partidele CDU și CSU au promis că, dacă vor ajunge la guvernare, vor desființa acest post. În programul electoral al Uniunii Creștin-Democrate, se precizează că toate acuzațiile împotriva poliției ar trebui anchetate de procurori și instanțe, fără a fi nevoie de un „comisar special numit de coaliția de guvernare”.
Cu toate acestea, Grötsch nu se teme că va fi demis prea curând. Spre deosebire de alți comisari ai guvernului, care sunt în funcție doar la discreția executivului, el este ales de Parlament pentru cinci ani, cu posibilitatea de prelungire. „Pentru a fi demis, ar fi necesară o majoritate de două treimi în Bundestag”, explică el.