Dezastrul plecărilor la muncă ale românilor în străinătate continuă, însă problema migraţiei capătă noi dimensiuni, având în vedere că majoritatea celor care pleacă au studii medii sau superioare şi, cel mai probabil, renunţă la locul de muncă pe care îl aveau în România, scrie Ziarul Financiar.
În primele valuri de migraţie populaţia care emigra provenea, în mare parte, din rândul şomerilor sau al oamenilor rămaşi fără loc de muncă de mult timp ca urmare a dezindustrializării, care nu aveau calificări înalte şi care şi-au pierdut slujbele după închiderile de fabrici, mai ales din regiunea Moldovei. Situaţia s-a schimbat, iar impactul pentru economia României este semnificativ.
Aproape 185.000 de români au plecat în străinătate în 2014 (cele mai recente date disponibile), iar Marea Britanie a trecut pe locul doi în topul destinaţiilor de emigrare, după Italia.
„Dacă până acum migranţii cu studii medii reprezentau cea mai importantă pondere a migranţilor români, care se duceau cu precădere în Spania şi în Italia, în ultimul timp s-a remarcat o creştere puternică a segmentului de migranţi cu studii şi competenţe superioare, care optează către ţările nordice sau către destinaţii precum Germania, Marea Britanie şi chiar Elveţia. Acolo a crescut migraţia persoanelor înalt calificate, cu studii superioare, bine informate, extrem de probabil să fi avut un job în România înaintea emigrării“, a explicat pentru Ziarul Financiar prof. univ. dr. Monica Roman din cadrul Departamentului de Statistică şi Econometrie al ASE Bucureşti. Cele mai recente date disponibile arată că, în prezent, 2,35 milioane de români locuiesc şi lucrează în străinătate.
De departe cel mai mare val migraţionist a fost înregistrat în 2007, odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, an care a marcat dispariţia a peste 544.000 de români din populaţia ţării. Şi în următorii ani s-a menţinut trendul, astfel că în 2008 au plecat peste 300.000 de români, în timp ce în 2009 s-au înregistrat aproape 250.000 de plecări. În următorii patru ani, numărul emigranţilor a scăzut semnificativ, însă în 2014 a crescut din nou, ajungând la 184.603 persoane, în creştere cu 14% faţă de anul anterior.
O explicaţie a creşterii numărului de emigranţi din ultimul an o reprezintă şi liberalizarea pieţei muncii în state precum Austria, Germania, Olanda sau Marea Britanie. Surpriza anului 2014 a venit în ceea ce priveşte destinaţiile emigranţilor români, având în vedere că Marea Britanie a trecut pe locul doi, după Italia, luând astfel locul „tradiţional“ al Spaniei. Astfel, în 2014, în topul destinaţiilor au fost Italia (unde au plecat 55.000 de români, adică 30% din totalul emigranţilor din acel an), Marea Britanie (32.500), Spania (29.600), Germania (23.700), Belgia (8.400), Austria (8.000), Danemarca (3.500), Franţa (2.800) şi Suedia (1.800).
Poporul român creşte în diaspora: Numărul de copii români născuţi în străinătate s-a dublat
Aceste date au fost publicate în Anuarul Demografic al României apărut în decembrie 2015, anuar realizat de Institutul Naţional de Statistică.
„Decalajele de salarii rămân foarte puternice între România şi statele europene în care emigrează românii şi vin din decalajele economice. Dacă în cazul muncitorilor români emigraţia a venit, probabil, şi din cauza lipsei locurilor de muncă, în cazul emigranţilor români cu studii superioare motivele plecării pot fi mai complexe, cum ar fi lipsa de perspective în plan profesional în România. O revenire în ţară a migranţilor români este un fenomen realist dacă există schimbări radicale la nivel social, politic şi economic“, a mai spus Monica Roman.
