Sari la conținut

Munca în Germania, un COȘMAR pentru sezonierii români: „Am fost trataţi mai rău decât animalele”

19/08/2020 11:32 - ACTUALIZAT 07/04/2021 08:36

Cotidianul german Süddeutsche Zeitung prezintă detalii despre condiţiile improprii în care au lucrat românii la o fermă bavareză din localitatea Mamming, unul dintre marile focare de infecţie din Germania. Cazurile puteau fi evitate, dacă proprietarul respecta regulile de igienă, acuză un român.

Ca mulţi alţi români, Vasile Stan, originar din Tarna Mare (jud. Satu Mare), a plecat în Germania pentru a face o muncă pe care mulţi germani nu o doresc: să culeagă castraveţi. I s-a spus că se câştigă bine, în acest caz „bine” însemnând şase euro pe oră.

Cotidianul german Süddeutsche Zeitung dezvăluie condiţiile în care muncitorul român a lucrat la ferma germană şi condiţiile în care acesta a părăsit ferma, după multe privaţiuni şi cu ajutor din partea unor consultanţi. Patronii nemţi i-au luat paşaportul, fără să i se spună măcar de ce. Nu îşi mai dorea decât să îşi primească banii pentru munca depusă. Dar angajatorul lui a fost greu de găsit şi cu mare dificultate a acceptat să îl plătească şi să îl lase să se întoarcă în ţară.

La sfârşitul lunii iunie, Vasile Stan a fost dus cu o maşină la o fermă de legume din localitatea Mamming, în Bavaria Inferioară. Oamenii care lucrează acolo fac o muncă istovitoare. Stând întinşi pe burtă unul lângă altul, cu capul în jos, muncitorii culeg legumele pe măsură ce maşina de sortat trece pe deasupra răsadurilor de castraveţi. La aceste condiţii s-a adăugat şi riscul contaminării cu noul virus.

După mai puţin de o lună, jumătate dintre cei 500 de muncitori s-au infectat cu noul coronavirus – şi aceştia i-au infectat probabil şi pe lucrătorii sezonieri de la o fabrică de conserve din apropiere. Districtul Dingolfing-Landau, în cadrul căruia este situată ferma, este singura zonă din Germania care pe harta Institutului Robert Koch este reprezentată cu roşu.

Vasile Stan s-a îmbolnăvit şi el, dar a scăpat de virus. Este sigur însă că epidemia ar fi putut fi oprită dacă proprietarul fermei ar fi respectat regulile de igienă şi de distanţare fizică: dacă muncitorii nu ar fi fost duşi pe câmp în autobuze supraaglomerate, dacă nu ar fi stat foarte aproape unii de alţii pe aripile maşinii de recoltat castraveţi şi dacă, în final, bolnavii nu ar fi fost separaţi prea târziu de cei sănătoşi.

„Am fost trataţi mai rău decât animalele”, spune Stan.

Focarul din Mamming nu este singular. În aprilie, Nicolae Bahan, unul dintre muncitorii sezonieri aduşi cu avioanele în Germania pentru a ajuta la culegerea sparanghelului, a murit din cauza unei infecţii cu coronavirus în localitatea Bad Krozingen din landul Baden-Württemberg.

În iunie, 95 de muncitori sezonieri de la o fermă de sparanghel din Inchenhofen (districtul Aichach-Friedberg), dintre care majoritatea erau români, au fost testaţi pozitiv cu noul virus.

„Deficienţe există de ani de zile, dar virusul scoate acum totul la suprafaţă”, a declarat Sevghin Mayr, care lucrează pentru firma de consultanţă „Faire Mobilität”, un proiect al Confederaţiei Sindicale Germane.

CITIȚI CONTINUAREA AICI!