„Inițial, am crezut că vom avea de-a face cu 500-550 de cazuri”, a declarat Gaby Hagmans, directoarea Caritas. Într-un final, însă, au ajutat într-un singur an 1.150 de oameni. Este vorba de punctul de informare și ajutor pentru imigranții europeni din Frankfurt sau MIA (Multinationale Informations- und Anlaufstelle für neu zugewanderte EU-Bürger/innen), de pe strada Rechneigrabenstraße 1. Un succes răsunător, care însă demonstrează, în același timp, cât de mulți imigranți europeni suferă până să primească ajutor.
Caritas colaborează în cadrul proiectului cu Diaconia, prin Michael Frase, care a dezvăluit că cei care apelează la ajutorul lor nu beneficiază de ajutoare sociale. Potrivit jurnaliștilor de la Frankfurter Rundschau, aceștia sosesc în Germania în speranța găsirii unui loc de muncă.
La un an de la înființare a apărut și primul bilanț. Șapte persoane, care vorbesc, în total, 12 limbi străine, se ocupă de cei care le trec pragul. Aproximativ 40% dintre cei care le solicită serviciile provin din Bulgaria, 26% sunt din România, restul din țări precum Polonia, Spania sau Italia. Nu mai puțin de 850 de persoane folosesc adresa sediului ca adresa lor poștală. Fără o adresă poștală „nu se poate face absolut nimic în Germania”, a subliniat Hagmans.
Poveștile imigranților europeni care ajung să depindă de ajutorul pe care îl primesc sunt, de multe ori, greu de imaginat. Disperarea îi poate împinge spre situații extrem de dificile. Un bărbat a PLĂTIT cu bani o firmă bulgară pentru a i se oferi un loc de muncă. Altul a investit ultimii bani pe care i-a avut în biletul de călătorie. Odată ajuns în Frankfurt, a stat acolo, în fața autobuzului. Fără să cunoască vreun punct al orașului, fără să vorbească limba germană și fără niciun ban în buzunar.
Mulți imigranți își asumă riscuri care îi transformă în ținte pentru profitori
Riscul pe care și-l asumă fiecare dintre ei îi transformă, din nefericire, în ținte. Pentru că ajung în situații disperate, devin foarte vulnerabili în fața profitorilor. Mulți acceptă, de aceea, să lucreze fără contract legal și fără asigurările plătite. Acceptă, pentru că și locul acela de muncă îl obțin cu dificultate. La fel se întâmplă și cu găsirea unei locuințe. Majoritatea banilor pe care îi câștigă, îi cheltuie pe chiria mult prea mare pe care o plătesc.
Mulți dintre imigranții care ajung în astfel de situații sunt de sex masculin. Aceștia sosesc în Germania din dorința de a-și hrăni familia rămasă acasă. Mulți lucrează în domeniul construcțiilor, pe bani puțini sau gratis. Femeile, în mare parte, devin îngrijitoare la clienți particulari, iar când pacientul moare, rămân fără alte perspective.
Oricât ar fi însă de grea „noua” viață pentru ei, majoritatea refuză să se întoarcă acasă. Cel puțin, la MIA pot să primească informații relevante și actuale legate de opțiunile pe care le au. Iar munca celor care fac asta posibil este extrem de apreciată.
Germania, români care exploatează români, a început procesul hienelor de la Kornwestheim