Ciuperca Candidozyma auris se răspândește în Europa: Un agent patogen invizibil, dar extrem de periculos, face ravagii în spitalele europene. Este vorba despre Candidozyma auris, o ciupercă spitalicească descoperită în 2009 în Japonia, care s-a răspândit rapid în Asia, America și acum devine o amenințare reală în Europa. În Germania au fost confirmate deja peste 120 de cazuri în ultimul an, iar un focar a fost descoperit recent și în România, la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca. Experții avertizează: acesta este doar începutul unei crize sanitare de proporții.
Ciuperca Candidozyma auris se răspândește în Europa
Pericolul major al acestei infecții fungice este caracterul său insidios. Inițial, pacienții pot să nu prezinte simptome vizibile, ciuperca colonizând pielea și pliurile acesteia. Însă atunci când pătrunde în fluxul sanguin, situația devine critică: infecții invazive, sepsis, afectarea organelor interne și complicații severe asociate cu catetere și proteze. Potrivit CDC (Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA), mortalitatea în cazurile grave de Candidozyma auris poate ajunge la 60%.
Simptomele sunt înșelătoare – febră, frisoane, infecții urinare sau respiratorii, supurații la nivelul rănilor. Din acest motiv, diagnosticarea rapidă este dificilă, iar tratamentul se complică și mai mult din cauza rezistenței crescute la antifungice.
România, în fața unei provocări medicale majore
Focarul descoperit la Floreasca a readus în atenția publicului fragilitatea sistemului medical în fața agenților patogeni emergenți. Patru pacienți internați la ATI 1 au fost depistați cu această ciupercă. Situația este cu atât mai gravă cu cât unitatea medicală fusese deja implicată într-un scandal internațional, după ce o pacientă transferată în Belgia a fost diagnosticată cu multiple infecții nosocomiale, inclusiv Candida auris.
Medicul epidemiolog Emilian Popovici avertizează că aceasta este o amenințare globală, greu de controlat: „Această ciupercă poate fi identificată greșit în laboratoare, rezistă pe suprafețele spitalicești și are o capacitate rapidă de răspândire. Toate aceste elemente o transformă într-un agent patogen de risc major pentru medicina modernă.”
Citiți și ► Diabetul lovește în tăcere: Semnele ascunse de la nivelul picioarelor pe care nu trebuie să le ignori
Europa sub asediul infecțiilor fungice rezistente
Conform datelor ECDC, între 2013 și 2023 au fost raportate peste 4.000 de cazuri de infecții cu Candidozyma auris în UE și Spațiul Economic European, dintre care 1.346 doar în 2023. Cinci țări concentrează majoritatea acestor cazuri: Spania, Grecia, Italia, România și Germania. Experții atrag atenția că cifrele oficiale reprezintă doar „vârful aisbergului”, multe state neavând un sistem riguros de raportare.
Transmiterea are loc prin contact indirect – echipamente medicale, suprafețe contaminate sau mâinile personalului medical – ceea ce obligă spitalele să impună protocoale stricte de izolare și igienă. Spre deosebire de virusuri precum coronavirusul, această ciupercă nu se transmite prin aer, însă rezistența ei la medicație și supraviețuirea îndelungată pe suprafețe o fac extrem de greu de eradicat.
Cursa contra-cronometru
Deși unele tulpini rămân tratabile, dezvoltarea rezistenței la antifungice limitează opțiunile terapeutice. Se află în testare noi medicamente, dar implementarea lor clinică va dura. Până atunci, soluțiile sunt preventive: izolarea imediată a pacienților infectați, dezinfectarea riguroasă a mediului spitalicesc și educarea personalului medical.
Profesorul Oliver Kurzai de la Universitatea din Würzburg admite că răspândirea completă nu mai poate fi oprită, însă „putem câștiga timp pentru tratamente mai eficiente dacă spitalele rămân vigilente și acționează prompt.”