„Pentru ajutoare sociale, muncă obligatorie” – O propunere venită din partea noului premier al landului Saxonia-Anhalt, Sven Schulze, readuce în prim-plan o temă extrem de sensibilă în Germania: obligarea beneficiarilor de Bürgergeld să presteze muncă în folosul comunității. Ideea, formulată direct, vizează persoanele apte de muncă, dar fără un loc de muncă, și este prezentată ca un act de „echitate socială”, nu ca o sancțiune.
„Pentru ajutoare sociale, muncă obligatorie” – „Să curețe zăpada” – mesajul care a provocat reacții
Sven Schulze susține că statul trebuie să ceară mai mult de la cei care pot munci, dar nu o fac. „Trebuie să vorbim, înainte de toate, despre cei care ar putea munci, dar nu merg la muncă”, a declarat acesta într-un interviu acordat publicației Bild am Sonntag. În opinia sa, sprijinul financiar oferit de stat ar trebui să fie condiționat de o implicare concretă în activități utile comunității.
Premierul a dat exemple clare: „Să lucreze într-o comună, să măture frunzele sau, iarna, să curețe zăpada. De ce nu ar putea face asta oameni sănătoși, care stau acasă și nu au un loc de muncă?”. Schulze a invocat modelul mai vechi al „muncii civice” aplicat anterior în Saxonia-Anhalt și a subliniat că munca în folosul comunității nu este interzisă de lege în Germania.
Citiți și: Viața în Germania exclusiv din ajutoare sociale – acești tineri primesc peste 3.300 de euro pe lună fără să lucreze
Sancțiuni financiare și presiune asupra celor care refuză
Șeful executivului regional consideră greșită blocarea din start a unei astfel de dezbateri prin invocarea obstacolelor legislative. „Pentru prestația pe care o primești, ne așteptăm și la o contraprestație”, a spus el, insistând că statul trebuie să aibă pârghii reale de presiune. În acest sens, Schulze susține introducerea unor sancțiuni financiare pentru cei care refuză să participe la programe de muncă sau la cursuri de integrare.
„Știu că este un subiect controversat, pentru că nu s-a mai făcut în această formă”, a admis premierul, dar a adăugat că reducerea sau suspendarea parțială a ajutorului ar fi „parte a justiției sociale”. Potrivit lui, nu este corect ca persoane apte de muncă să primească integral sprijinul statului dacă refuză constant orice formă de implicare.
Argumentul muncii la negru și avertismentul economiștilor
Propunerea a fost susținută parțial și de economista Monika Schnitzer, președinta Consiliului Consultativ al Economiștilor din Germania. Aceasta a declarat pentru publicațiile grupului Funke că obligativitatea muncii în folosul comunității poate fi utilă „pentru acei beneficiari de ajutoare sociale care se sustrag pieței muncii pentru a câștiga mai mult din munca la negru”. În acest caz, măsura ar putea deveni „un instrument eficient” împotriva economiei subterane.
În același timp, Schnitzer avertizează că aplicarea generalizată a unei astfel de obligații ar putea avea efecte negative. „Pentru șomerii care caută serios un loc de muncă, o astfel de măsură ar putea deveni un obstacol în reintegrarea pe piața muncii”, a spus ea, subliniind că autoritățile ar trebui să distingă clar între cei care evită munca și cei aflați în căutarea reală a unui job.
O dezbatere deschisă, fără soluții simple
Rămâne neclar cum ar putea statul să facă diferența între beneficiarii de ajutor social care muncesc la negru și cei care încearcă, fără succes, să se angajeze. Nici premierul Schulze, nici Monika Schnitzer nu au oferit explicații concrete privind mecanismele de control. Cert este că declarațiile lor au reaprins o discuție tensionată despre responsabilitate, solidaritate și limitele sprijinului social într-un stat modern.
Pozițiile exprimate de Sven Schulze și Monika Schnitzer au fost relatate de Bild am Sonntag și de publicațiile grupului Funke Mediengruppe, într-un context politic în care reforma sistemului de ajutoare sociale rămâne una dintre cele mai sensibile teme din Germania.