Cine a ordonat explozia de la Nord Stream: Atacurile asupra conductelor Nord Stream din Marea Baltică, din septembrie 2022, au zguduit nu doar infrastructura energetică a Europei, ci și echilibrul geopolitic al continentului. Proiectul, considerat un simbol al relației energetice germano-ruse, a fost grav avariat de explozii subacvatice, iar suspiciunea de sabotaj în contextul războiului din Ucraina a apărut aproape imediat. Timp de ani, ancheta a înaintat lent, înconjurată de speculații, tăceri oficiale și piste contradictorii. Acum, o decizie a Bundesgerichtshof (Curtea Federală de Justiție a Germaniei) aduce o clarificare explozivă: presupusul coordonator al atacului se află în arest preventiv în Germania și se crede că atacul a fost comandat de Ucraina.
Ancheta se apropie de miezul operațiunii
Potrivit documentelor făcute publice, anchetatorii germani l-au arestat în august 2025, în Italia, pe cetățeanul ucrainean Serhii K., în vârstă de 49 de ani, suspectat că ar fi coordonat atacul. Extradat în Germania în noiembrie, acesta este acuzat că a făcut parte din echipajul unei ambarcațiuni de agrement de pe care scafandri ar fi plasat încărcăturile explozive pe conducte. De atunci, se află în detenție preventivă.
Citiți și: În ciuda sancțiunilor: gazul rusesc continuă să încălzească Europa
Într-o hotărâre din 10 decembrie, acum făcută publică, Curtea Federală de Justiție a respins plângerea împotriva arestului. Judecătorii invocă existența unui „suspiciuni temeinice”, riscul de fugă și competența procurorilor federali germani. Mai mult, instanța subliniază că jurisdicția germană este valabilă deoarece „efectul faptei – scoaterea din funcțiune a conductelor – s-a produs și pe teritoriul Germaniei”, acolo unde se termină infrastructura.
Când sabotajul capătă dimensiune de stat
Un alt element-cheie din motivare este respingerea oricărei posibile justificări prin dreptul conflictelor armate. Curtea precizează că „dreptul de a provoca pagube în context de război” nu acoperă acțiuni sub acoperire ale militarilor și, în plus, că Nord Stream reprezenta o infrastructură civilă. În acest cadru, acțiunea nu poate fi tratată ca un act legitim de război, relatează Merkur.
Formulările instanței merg însă mai departe. În document se vorbește despre posibilitatea ca suspectul să fi acționat „la ordinul unui serviciu de informații al unui stat străin”, ceea ce exclude ideea unei inițiative izolate. Curtea invocă și „acte de violență dirijate de servicii secrete”, respingând orice pretenție de imunitate. Având în vedere naționalitatea lui Serhii K., interpretarea predominantă este că statul menționat ar fi Ucraina.