
China își continuă ofensiva industrială și țintește o nouă piață strategică: industria pompelor de căldură. După ce a dominat sectorul panourilor fotovoltaice și a devenit un jucător major pe piața mașinilor electrice, Beijingul își propune acum să ajungă în fruntea industriei globale de tehnologie curată. Un document strategic al guvernului chinez arată clar direcția, iar industria germană reacționează cu îngrijorare.

Potrivit planului oficial intitulat „Plan de acțiune pentru promovarea unei dezvoltări de înaltă calitate în industria pompelor de căldură”, publicat în versiune germană de către Asociația Federală pentru Pompele de Căldură (BWP), Beijingul își propune ca până în 2030 să îmbunătățească semnificativ industria internă și să ridice standardele pentru a obține un avantaj competitiv internațional.
Strategia prevede dezvoltarea de echipamente mai compacte prin „miniaturizare”, astfel încât acestea să fie mai ușor și mai rapid de instalat. De asemenea, guvernul chinez își asumă investiții masive în cercetare și dezvoltare, cu obiectivul ca până în 2030 să ofere dispozitive cu cel puțin 20% mai eficiente decât cele actuale. Accentul este pus clar pe producția la scară largă, atât pentru piața internă, cât și pentru export.
China a aplicat deja un model similar în sectorul fotovoltaic: în prezent, aproximativ 90% dintre panourile solare instalate în Germania provin din China, iar industria solară europeană a fost aproape complet eliminată. O evoluție asemănătoare se conturează și în industria auto electrică, unde constructori precum Volkswagen, Mercedes-Benz și BMW resimt presiunea competiției asiatice.
Citiți și: Prăbușirea industriei germane. „China nu ne mai vede nici măcar în oglinda retrovizoare”
Avertisment pentru Berlin: „Luăm foarte în serios această situație”
Documentul chinez subliniază că pompele de căldură ar trebui să înlocuiască treptat cazanele pe cărbune în locuințe, dar și în școli, spitale, hoteluri, birouri, industrie, transport și agricultură. Mesajul este limpede: pompa de căldură trebuie să devină standardul energetic.
În plus, producătorii chinezi sunt încurajați să reducă amprenta de CO₂ și să adopte proceduri „verzi” pe întreg lanțul valoric. Strategia este susținută financiar masiv. Un expert din industrie afirmă că firmele chineze ar putea avea acces „aproape nelimitat la resurse financiare”, inclusiv credite fără dobândă din partea băncilor și sprijin din partea autorităților regionale.
În acest context, reprezentanții industriei germane cer reacții ferme. „Faptul că producătorii chinezi sunt capabili să pătrundă pe piețele europene se vede și din faptul că aproape fiecare dintre ei oferă deja pompe de căldură cu propan. Acestea au fost dezvoltate în doar câțiva ani special pentru piața europeană”, a declarat Björn Schreinermacher, responsabil politic în cadrul BWP, citat de t-online.de.
El a subliniat: „Luăm această legătură foarte în serios și ne așteptăm la același lucru din partea guvernului federal.”
În Europa sunt preferate tot mai mult pompele de căldură cu agenți frigorifici naturali, precum propanul, în baza unei directive UE care prevede ca din 2028 să fie instalate doar astfel de echipamente.
În Germania, producători precum Viessmann, Bosch, Stiebel Eltron și Vaillant sunt deja sub presiunea concurenței asiatice.
Incertitudinea legată de reforma așa-numitei „legi a încălzirii” complică suplimentar situația. Schreinermacher avertizează: „Dacă va exista o reformă sau chiar o reducere a subvențiilor pentru încălzire, s-ar putea declanșa o cursă pentru cele mai ieftine oferte. Actualul sistem de sprijin încurajează standarde de calitate ridicate și cerere pentru producători europeni. Acest lucru s-ar putea schimba dacă presiunea prețurilor crește.”
La nivel european se discută inclusiv despre o posibilă cerință „Made in Europe” pentru achiziții publice și subvenții, însă detaliile sunt încă dezbătute la Bruxelles. Până când Europa va lua o decizie clară, un lucru pare cert: China își continuă strategia de dominare a pieței globale de tehnologie verde.
