De ce cheltuim mai atent banii munciți: Un lucru este sigur – prețuim banii mai mult atunci când îi câștigăm cu sudoarea frunții, prin eforturile proprii. În sprijinul acestei afirmații vin cazurile a mii de câștigători la Loterie care au consumat tot premiul în numai câțiva ani. Nu este un secret că unii au revenit să trăiască în situații mai dezavantajoase economic decât înainte de câștigul la Loterie. Comportamentele de acest gen sunt explicate de profesorul Richard R. Thaler, laureat al premiului Nobel pentru Economie în 2017. El a studiat capcana de contabilitate mentală. Atenție, este unul din cei mai de seamă cercetători din economia comportamentală. (Articolul continuă)
Citește și: Bani mai mulți pentru pensionari, de la 1 iulie. Cât primesc, în plus, după indexare
De ce cheltuim mai atent banii munciți? Explicația
Pe scurt, oamenii sunt mult mai puțin raționali decât credem. Comportamentele lor sunt condiționate de o serie de prejudecăți inconștiente. Folosim diferite comenzi rapide sau autocapcane pentru a lua deciziile de zi cu zi. Dar aceste prejudecăți deturnează deciziile. Urgența predomină în noi, creierul ne păcălește și prețuim urgența în detrimentul altor variabile.
Așadar, prejudecățile mentale contabile arată că nu cheltuim banii la fel, și că în funcție de locul de unde provin îi cheltuim cu mai mult sau mai puțin efort. Dacă este vorba de un venit neașteptat: e mai puțin probabil să cântărim decizia de a-i cheltui, și deci îi cheltuim în mod spontan. Dar ce se intâmplă când câștigăm bani cu mai mult efort? Atunci, creierul nostru va oferi aceleiași sume de bani o valoare mai mare.
Când primim bani în plus…
Specialiștii de la jubilaciondefuturo precizează: când primim bani în plus, un premiu sau o moștenire atitudinea față de consum economisire și investiție trebuie să fie la fel ca în cazul oricărui alt venit. Contabilitatea mentală îi încurcă pe oameni în multe decizii economice pe care le iau. Când calculează un eventual împrumut, mulți oameni calculează cuantumul ratei pe care ar trebui să o plătescă lunar.
Dacă își permit să plătească acea taxă astăzi, atunci cred ca nu vor fi probleme în a restitui împrumutul. Uneori prelungesc perioada astfel încât plata să fie mai mică. Dar nu iau în calcul impactul asupra mai multor dobânzi de plătit. Astfel, utilizând acest raționament se ignoră factorii care ar trebui să influențeze cu adevărat decizia privind împrumutul, spre exemplu rata dobânzii, comisionele și ce sumă ar trebui plătită pentru un împrumut.
Putem cita capcana contabilității mentale și atunci când dorim să solicităm un împrumut să înmulțim suma plății lunare de plătit cu numărul de luni în care trebuie să plătim. Așa se obține prețul real al serviciului pe care dorim să îl finanțăm. Mai mult, îl putem compara cu prețul pe care l-ar avea dacă am economisi înainte de a-l achiziționa.
Experimentul celor 10 euro
În experimentul său celebru, Thaler a adresat unui grup de intervievați o întrebare despre mersul la cinema: „Imaginați-vă că ați decis să vedeți un film și că ați plătit 10 euro pentru biletul de intrare. Când intri în sala de cinema îți dai seama că ai pierdut biletul. Locul nu a fost marcat și biletul nu poate fi rambursat. Ai plăti încă 10 euro pentru un bilet nou?” Doar aproximativ 46% dintre respondenți au spus da.
Dar când Thaler a reformulat întrebarea, rezultatul a fost complet diferit. „Imaginați-vă că v-ați hotărât să vedeți un film, biletul de intrare pentru care costă 10 euro. Când intri în cinema, realizezi că ai pierdut o bancnotă de 10 euro. Ai plăti în continuare 10 euro pentru bilet?” 88% au spus că vor cumpăra biletul.
Cele două situații se referă la exact aceeași situație: ai pierdut 10 euro fără să vezi filmul. Dar nu așa organizăm cheltuielile. Potrivit lui Thaler, ne organizăm bugetul de cheltuieli în mai multe compartimente, fiecare acoperind o nevoie sau o dorință. În primul caz, ți-ai cheltuit deja bugetul pentru cinema, așa că să cheltuiești 20 de euro pentru a vedea un film este exclus. În al doilea caz, 10 euro este considerată o cheltuială generală. Nu i-ai cheltuit pe film, doar i-ai pierdut. Poate părea ilogic, dar acesta este ideea: nu luăm decizii financiare logice.